Outernational Days 2: Program discursiv

 7-9 iulie, 2017 / Grădina Uranus  (Uranus 144) & The Ark (Uranus 150) – Bucharest

 

• Sâmbătă, 8 iulie, 16.00 / Grădina Uranus:

Panel discussion: Apropriere culturală

Invitați:

• Raed Yassin (muzician libanez și artist vizual, parte din formația Praed, organizator al festivalului Irtijal din Beirut, deținătorul record label-ului Annihaya)
• Rose Satiko Gitirana Hikiji (profesor în cadrul departamentului de antropologie al University of Sao Paulo USP)
• Jan Rohlf (co-fondator, director artistic și director de comunicare al festivalului CTM din Berlin)
• Derya Yildirim (muzician turc și interpret la saz, activează în Hamburg, solistă în Grup Şimşek)
• Valeriu Nicolae (reprezentant român/rroma special al Secretary General (SRSG) of the Council of Europe for Roma Issues, fondator al Policy Center for Roma and Minorities)

Moderat de:  John Doran (jurnalist britanic și scriitor, fondator și editor al revistei  The Quietus)

Cunoscută drept o practică de a prelua aspecte culturale de la minorități culturale, și estetica fără cunoașterea în prealabil a principiilor din spatele ei, aproprierea culturală este o idee ce intenționează să păstreze rasele și culturile în stare pură. De obicei implică membri ai unui grup dominant ce exploatează cultura unor grupuri mai puțin privilegiate – câteodată însoțită de lipsa de înțelegere a istoriei celor din urmă, a experiențelor și tradițiilor lor.

”Taking intellectual property, traditional knowledge, cultural expressions, or artifacts from someone else's culture without permission. This can include unauthorized use of another culture's dance, dress, music, language, folklore, cuisine, traditional medicine, religious symbols, etc. It's most likely to be harmful when the source community is a minority group that has been oppressed or exploited in other ways or when the object of appropriation is particularly sensitive, e.g. sacred objects.” (Susan Scafidi, professor of law at Fordham University, author of Who Owns Culture? Appropriation and Authenticity in American Law.

“A lua proprietatea intelectuală, cunoașterea tradițională, expresii culturale sau artefacte din cultura altcuiva, fără permisiunea acestuia. Acest lucru poate include utilizarea neautorizată a dansului, portului, muzicii, limbii, folclorului, bucătăriei, medicinei tradiționale, simbolurilor religioase etc. Este cel mai probabil să fie dăunător atunci când comunitatea-sursă este un grup minoritar ce a fost exploatat sau opresat în alte moduri, sau atunci când obiectul aproprierii este cu precădere sensibil, e.g. obiecte de cult.”Taking intellectual property, traditional knowledge, cultural expressions, or artifacts from someone else's culture without permission.  (Susan Scafidi, professor de drept  la Fordham University, autor al lucrării Who Owns Culture? Appropriation and Authenticity in American Law)

Aproprierea culturală rămâne un motiv de îngrijorare, din moment ce actul ”împrumutării” este unul exploatator, deoarece nu acordă minorităților aprecierea pe care o merită. Muzica și arta creată în cadrul minorităților ajunge să fie asociată cu membri ai grupului dominant. Ca rezultat, grupul dominant devine inovator, în timp ce grupurile defavorizate de la care împrumută continuă să înfrunte stereotipuri negative ce insinuază o lipsă a inteligenței și a creativității. În plus, atunci când membrii unui grup dominant apropriază cultura altor grupuri, consolidează stereotipurile despre minorități.

________________________________________________________________________________

• Sâmbătă, 8 iulie, 17.30, Grădina Uranus

Panel discussion: Manele în Romania – de la paradox cultural la însemnătate socială

Invitați:

• Margaret Beissinger (muzicolog American, cercetător și lector în departamentul de Limbi și Literaturi Slave la Princeton University, co-autor al Manele in Romania: Cultural Expression and Social Meaning in Balkan Popular Music)
• Adrian Schiop (scriitor român și jurnalist independent, cu trei romane publicate și un doctorat în manele)
• Andrei Dinescu (muzician român, parte a grupurilor Impex, Shamanelism, Steaua de Mare)
• Dan Bursuc (manager român, impresar și promoter al artiștilor de manele, fondator al Academiei de manele Dan Bursuc, singura școală de manele din România)

Moderat de:  Cristian Neagoe (jurnalist, scriitor, manager cultural și co-fondator Street Delivery)

 

Outernational se deosebește prin lipsa de expunere în media mainstream și non-mainstream, din motive ce au de obicei legătură cu prejudecățile entice. Muzica outernational comprimă numeroși hibrizi muzicali contemporani din jurul lumii: de la halay-ul kurd la manelele românești, de la orchestrele bulgărești de chalga la chicha peruană, de la dabke-ul palestinian la narcocorrido-ul mexican, de la egipteanul electro-chabi, și numeroase alte genuri și stiluri. Am definit Outernational ca un teritoriu poziționat în afara istoriei, ca o lume lipsită de granițe ce se dezvoltă la periferia sferei international.

Manelele românești – muzica țigănească contemporană ce s-a propagat în jurul Balcanilor cu numeroase arome și modulații – se finanțează din industria nunților.

Muzicienii lansează single-uri și piese noi pe YouTube pentru a asigura continuitatea concertelor la nunți (procedeu similar întâlnit la muzicienii dabke și halay). Câteodată, muzica este hibridizată cu beat-uri dance și pop, într-o încercare de a adera la mainstream, însă starurile locale de manele au ca sursă financiară de venit concertele pentru  evenimentele din familiile liderilor interlopi. Manelele nu sunt difuzate niciodată la radio (o instanță cu urme clare de discriminare vizavi de etnia romă), în timp ce posturile TV le difuzează periodic într-o formă de tabloid. Deși există sute de artiști de manele, toți operează prin doi sau trei agenți, iar înregistrările și producția se limitează la foarte puține studiouri.

Suprapunerea genului mainstream cu a celui de nișă este un paradox Outernational comun. Cazul manelelor este foarte grăitor, și în mainstream și în muzica de nișă, afișând milioane de ascultători dar lipsit de orice prezență în topuri. Chiar daca procedurile de piață ortodoxe (vestice) operează în aceste societăți marginalizate, cu state ce aderă la Uniunea Europeană, alte cazuri mențin o dinamică Outernational cu industrii similare, piraterie în masă și o nestingherită încălcare a drepturilor de autor.

În 2011, numeroși autori ai acestui volum au participat la un curs predat la Universitatea Națională de Muzică București, intitulat ”Manelele în dezbaterea public românească: tranziție, democrație, minoritatea Romani și reconstrucția identității naționale”, finanțat de Erste Stiftung (Viena) prin proiectul său Patterns Lecture Project. Cursul a fost examinat atent de media, și deși contestat de profesorii de muzică de la universitate (deoarece subiectul a fost catalogat ca inadecvat), prezența studenților și susținerea au fost semnificative. Prin prisma naturii relevante, contemporane, dar și cotroversate a cursului, cei implicați în dezvoltarea lui au decis să transforme rezultatele cercetării lor-precum și a colegilor lor străini: Anca Ghiurchescu, Margaret Beissinger, și Victor A. Stoichiță-într-un volum colectiv în engleză.

________________________________________________________________________________

• Duminică 9 iulie, 16.00 la Grădina Uranus

Lecture:  Mircea Florian – incursiune în lumea fascinantă a Jew’s harp

• Mircea Florian, cunoscut de asemenea ca Florian din Transilvania, M.A.N. Florian sau FloriMan, este un multi-instrumentalist român, artist multimedia, și computer scientist.

_______________________________________________________________________________

• Duminică, 9 iulie, 16.30 / Grădina Uranus:

Artist talk: Octavian Nemescu

• Octavian Nemescu este un compozitor român de muzică orchestrală, de cameră, corală, electroacustică, multimedia, metamusic, imaginary și lucrări ritualice ce au fost auzite în înteraga Europă, și mai departe de atât. Este profesor la Universitatea Națională de Muzică București.

moderat de Andrei Tănăsescu (curator român de film și muzică)

_______________________________________________________________________________

Duminică, 9 iulie, 17.15 / Grădina Uranus

Sâmbăta Sonoră x Outernational

• Mazen Kerbaj (solo)
• PFA Orchestra

Sâmbăta Sonoră este un program dedicat dezvoltării aprecierii locale pentru cercetare muzicală și performance în domeniul muzicii contemporane, al improvizației, improvizației libere, experimentului sonor, radio art și poeziei sonore.