Maria Răducanu: "Îmi este greu să trăiesc cu mine dacă nu-mi dau ocazia să mă și întâlnesc, mi-e foarte dor de mine"

Cântă cu toată ființa încă de când era copil. Susținea turnee în cadrul grădinițelor din Huși, orașul în care s-a născut, iar La 12 ani s-a lăsat fermecată de întâlnirea sa cu chitara, la care a început să cânte fără oprire, în special în bucătărie. "Dacă ar fi un loc ideal în care mi-aș gândi și repeta muzica acela ar fi bucătăria. Numai că eu nu mai cânt deloc acasă de multă vreme, iar familia mea nu primește mesaje că ar sta cu o cântăreață în casă. Sunt o cântăreață mută, nu vreau să deranjez, sunt lucruri ciudate, dar mereu a fost așa, am încercat să îmi menajez familia, ca și cum aș fi încercat să nu observe nimeni că m-aș ocupa cu cântatul", spune Maria Răducanu, cântăreața cu o voce divină și cu un reportoriu variat, în care se întâlnesc folclorul vechi românesc, melosul balcanic, romanţa rusă, fado-ul şi jazz-ul. Pentru Maria Răducanu vocea este o marcă a omului. "A auzi pe cineva vorbind înseamnă a cunoaște o mare parte din ceea ce este această persoană", crede aceasta. Despre voce, muzică și improvizație, despre trac și emoții, despre lumea în care sunetele o ajută să pătrundă, dar și despre îmbătrânire și nevoia de a petrece timp cu sine a stat de vorbă Andra Petrariu cu Maria Răducanu.