Greii muzicii uşoare româneşti: ALEXANDRU MANDY
03 Noiembrie 2017, 12:05
Muzica ușoară românească ne-a oferit în timp surprize aparte:
Găzduiește un conte – autentic, Nicolae Kirculescu (însemnele heraldice erau la vedere în apartamentul său din str. Batiște, dar și în educația, instruirea, comportamentul lui de o eleganță, toate, unicate).
Apoi un poet-muzician: ALEXANDRU MANDY (Alexandru Penchas, 9 august 1914, Craiova – 10 octombrie 2005, București). Chimist (a urmat Facultatea de farmacie din București, 1935-1940) și compozitor, face parte din Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor (din 1968). A îngemănat substanțele dat și metafora cu sunetul. Textele sale, lungi – fapt neobișnuit la creatorii noștri, relevă imagini iar imaginile sugestii; alăturate sunetelor, oferă emoții care dăinuie și azi. Spunea adesea: Eu compun cântece, nu minute! Alexandru Mandy a creat evergreen-uri. L-au cântat vocaliștii care pătrundeau esențele creației: Sergiu Cioiu (27 de melodii), Mihaela Mihai (15 melodii), Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, Margareta Pâslaru, Liana Lungu, Doina Spătaru. Corina Chiriac, Mihaela Runceanu, Luminița Dobrescu, Dorin Anastasiu, Doina Badea. Și azi când o ascult pe Mihaela Mihai cântând Tudore, emoția mea este covârșitoare. Interesantă este explicația pe care a dat-o compozitorul acestui titlu, care nu este o declarație către o persoană iubită (așa cum s-ar crede), ci alăturarea a două cuvinte, esențiale în iubire: tu și dor!
Alexandru Mandy a avut un program componistic pe care nu de puține ori ni l-a împărtășit (mai ales prin emisiuni radiofonice): să prețuiești publicul, contribuind la înseninarea gândurilor sale; să nu faci concesii calității muzicale; să fii sincer și simplu în tot ce creezi.
Era o persoană de o delicatețe, de o bunătate neobișnuite. Firesc, muzica și poezia întăresc spiritul, o știm și din scrierile lui Platon. A fost generos și cu arta lui poetică: a scris versuri pentru Mișu Iancu (melodia Atunci); desigur, pentru fiul său, Sergiu.
Mandy era foarte iubit, indiferent de mediul în care se afla (cu excepția celor care l-au trimis în spațiul concentraționar al Transnistriei în timpul celui de al doilea război mondial din cauza originii sale evreiești).
A avut o viață complexă; între 1950-1952 a fost director de studii la Institutul de Teatru I.L.Caragiale din București. În perioada 1955-1962 a lucrat ca farmacist la Fabrica de medicamente nr.1 din Bucureşti.
Între 1962-1974 a lucrat la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti, ca şef al Secţiei de culori – pictură. Apoi se dedică exclusiv muzicii. A scris muzică pentru spectacole de revistă, prima fiind cea întitulată Pour vous, Madame, la Teatrul din Caiova, 1940. În muzica ușoară a debutat cu Noapte albă(1956). Conștiința publică l-a primit (și păstrat), odată cu debutul la festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia, 1966, unde Sergiu Cioiu i-a interpretat piesa Cântecul vântului, devenită rapid șlagăr (Premiul litoralului). Ierusalim a fost creată ca un omagiu adus celor 11 sportivi israelieni omorâți la Olimpiada de la München. El a fost lansat și premiat la Ierusalim. Alte onorante distincții au marcat creația lui Alexandru Mandy: Premiul UCMR – 1970, 1979, Premiul Uniunii scriitorilor, 1974. Premiul de excelență: CREAŢIE DE MUZICĂ UŞOARĂ ROMÂNESCĂ MELODIILE ANULUI (1979 – 1987)
Creație (selectiv): Glasul tău (dedicat Mariei Tănase), Își mulțumesc, Venise vremea. Acum, Merci Becaud, Pământul, Nu stingeți stelele, Poarta sărutului, Masa tăcerii, Coloana fără sfârșit, Cântec pentru bradul meu, N-ați văzut o fată?, Sub un petec de cer, Greu se mai fac oamenii, oameni, Cântec de iubire, Sorcova, Apa trece, pietrele rîmân, TUDORE ș.a.
La revedere,
A Dvs. Daniela Caraman Fotea, alături de producătoarea seriei, Sorina Goia.