Graduation Highlights 2020 – selecție din lucrările absolvenților UNAGE
20 Iulie 2020, 11:31
Borderline Art Space și Art+Design găzduiesc
marți, 21 iulie 2020, începând cu ora 19:00, deschiderea expoziției
„Graduation Highlights 2020”, un demers de promovare a tinerilor artiști ajuns
la a cincea ediție. Un juriu format din cadre didactice ale Universității
Naționale de Arte „George Enescu” din Iași și reprezentanți ai galeriei au
selectat un număr de 8 proiecte de licență și disertație, lucrările
absolvenților urmând a putea fi vizitate până pe data de 22 august 2020. Pe
lângă lucrările instalate în galeria din str. Belvedere nr. 18, celelalte trei
serii pot fi vizualizate în librăria Art+Design și corpul A al clădirii Habitat
Proiect.
Borderline Art Space/ Belvedere nr. 18:
Nina
Cucuietu, Emi Grigoraș, Ioana Irimia, Vilen Maftei, Florin
Niga, Flavia Pintea, Mădălina
Rusu.
Art+ Design, Clădirea Habitat Proiect,
corp A/ Carol I nr. 4: Daniel Doboș, Ioana Irimia, Florin Niga.
În seria de lucrări How Dare You?, Nina Cucuietu (a cărei
licență a fost coordonată de lect. univ. dr. Tudor Pătrașcu) explorează
impactul factorului antropic asupra echilibrului
ecologic și consecințele acestui fenomen asupra
generațiilor ce urmează. Proiectul cuprinde 8 colaje digitale, și investighează
subiecte precum defrișarea pădurilor, emisiile de gaze toxice eliberate
în urma urbanizarării și industrializării accelerate, punerea în pericol a
biosferei terestre, acvatice și aeriene, precum și atitudinea socială față de
aceste fenomene. Actualitatea și importanța acestei problematici este
subliniată de constantele vizuale de reprezentare, precum fundalurile ambigue,
elementele anatomice ale corpului uman și asocierea fotografiilor alb-negru și
imaginile color.
Daniel
Doboș (a cărei disertație a fost coordonată
de lect.univ.dr. Ramona Biciușcă) realizează un exercițiu de cercetare dedicat locurilor
și personajelor fantastice, imaginare. Cele două lucrări organo-morfice din ciclul Enuma Elish sunt inspirate de
comportamentul intrinsic al materiilor ceramice. Fiecare personaj se înscrie într-o formă
narativă de factură organică și urmărește structura unei identități
antropomorf-zoomorfe. Glazurile mate, rugoase, fac trecerea subtilă de la
planul palpabil la cel suprasensibil, imaginar.
Lucrările de pictură realizate de Emi Grigoraș (a
cărei disertație a fost coordonată de conf. univ. dr. Cristian Ungureanu)
transpun simbolic registrele distopice ale unor fobii, kenofobia – teama de
spații goale, nemărginite, fără reper -- și demofobia – angoasa de aglomerări
umane în spațiile publice. Cele două peisaje, aparent imaginare, intră într-un
dialog al spațiilor psiho-somatice care tulbură privitorul empatic, atât de
confruntat, într-o comparație aproximativă, cu realitatea deșertificată a
intimității și urbanității zilelor noastre.
În concepția sa inițială, instalația picturală
propusă de Ioana Irimia (a cărei disertație a fost coordonată de conf.
univ. dr. Cristian Ungureanu) cuprinde treizeci și nouă de lucrări realizate în
acril pe pânză, în format circular (din care 9 piese sunt expuse la Borderline
Art Space și 30 de piese sunt expuse în Clădirea Habitat Proiect ), ilustrând
treptele scării evoluției spirituale și etapele de dezvoltare a ființei umane
înainte de a se naște. Circularitatea pânzelor face referință la ciclicitatea
contradictorie, deopotrivă finită și infinită, unitară și multiplă, a evoluției
biologice și spirituale a ființei umane. Ioana Irimia face referință la scrierile
Sfântului Ioan Scărarul care prezintă parcursul spiritual a treizeci de trepte
ce simbolizează virtuți și vicii, cu funcții și rezultate ascendente și descendente
în evoluția omului.
În seria de lucrări ECO 2.0, Vilen Maftei (a cărui disertație a fost coordonată
de lect. univ. dr. Ioan Pricop) se angajează într-o reconceptualizare
iconografică a dezastrului ecologic global. Dacă în lucrarea Apa și animalele poluarea apelor și exterminarea
animalelor pe scară largă sunt transformate în mesaje vizuale prin juxtapunerea
animalelor acvatice peste fragmente de peisaj muntos, invocând astfel o
inadecvare a supraviețuirii prin răsturnarea habitatelor, în lucrarea Gunoiul imagini preluate de pe Marea
insulă de gunoaie din Oceanul Pacific, descoperită în 1997 și considerată „un
continent sinistru al secolului 21” interferează cu fragmente de imagini
documentate din țări care se confruntă cu efectele reziduale ale consumismului.
Florin Niga (a cărui disertație a fost coordonată de conf.
univ. dr. Dan Acostioaei) propune două serii de lucrări, una
cu tematică religioasă, respectiv laică, astfel făcându-se referire la două
concepte care au stat la baza realizării lucrării, primul fiind dorința de a
aduce în prezent arta stilului bizantin, iar cel de-al doilea de a crea o
imagine critică cu privire la societatea contemporană. Astfel, tehnica este una
specific graficii (pix colorat pe hârtie), atât pentru a încerca noi modalități
de lucru în maniera bizantină, cât și pentru a pune în valoare autenticitatea și
a aduce o inovație în ceea ce privește arta stilului bizantin.
Proiectul instalației eco-sculpturale Regenerated
Human (realizat în tehnică mixtă, acuarelă, creion și liner pe foaie de
hârtie) stă la baza unei cercetări artistice realizate de Flavia Pintea
(a cărei disertație a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gheorghe),
prezentând prototipul unui ansamblu sculptural hidraulic, cu calități
auto-sustenabile, care generează oxigen și ajută la fixarea azotului din
compoziția aerului. În ordine simbolică, proiectul propune o inversare a
relației dintre om și natură prin simularea hrănirii mediului natural de către
om și depășirea unilateralității consumului elementelor naturale în interes
strict uman. În ordine materială, proiectul se bazează pe o tehnologie de
prelucrare biologică a chitinei (o polizaharidă ce conferă rezistență
exoscheletelor insectelor și crustaceelor) a cărei capacitate de
transparentizare permite luminii solare să interfereze cu cultura de
cianobacterii din bazinul pe care este instalată sculptura ce va emite oxigen
prin nanofibrele inserate în interiorul său.
În seria de lucrări, Mădălina Rusu (a cărei
licență a fost coordonată de dl. Lect. Univ. Dr. Tudor Pătrașcu), prezintă
imaginea tristă a unui grup de oameni defavorizați din punct de vedere
financiar, situație rezultată din pricina inegalităților exuberante existente
între clasele sociale. Fiind o problemă stringentă cu care se confruntă
majoritatea statelor europene, optează pentru realizarea lucrărilor într-o
manieră hiperrealistă în ideea de a nu cosmetiza în vreun fel această problemă.
Prin elaborarea acestui proiect, Rusu Mădălina, dorește să evidențieze stadiul
de sărăciei al claselor sociale profund marcate de precaritate, cu ajutorul
unor capturi vizuale ale acțiunilor la care sunt nevoite să recurgă.
Expoziție realizată în cadrul programului
curatorial: „Narațiuni alternative”.
Organizator: Asociația Culturală AltIași, în
parteneriat cu Facultatea de Arte Vizuale și Design, Universitatea Națională de
Arte „George Enescu” Iași, Art + Design și Habitat Proiect SA.
Proiect sprijinit financiar de Administrația
Fondului Cultural Național.
Sponsori: Gramma Winery, Cuptorul Moldovencei.
Parteneri media: WINK, RFI, Radio România Cultural, Modernism.ro.
Borderline Art Space
Iași – 17 iulie 2020