DOCUMENTAR: Muzicianul Nicu Covaci împlinește 70 de ani

Nicu (Nicolae) Covaci, fondatorul formației Phoenix, s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timișoara. Compozitor, chitarist, pictor și grafician, Nicu Covaci a început din copilărie să studieze pianul, acordeonul, dar și limbile străine. Apoi a învățat să cânte la muzicuță și a luat lecții de chitară.

A studiat la Liceul de arte plastice și la Institutul de Arte Plastice din Timișoara.

''Născut într-o Timișoară pe care puțini și-o amintesc, este cunoscut mai degrabă drept bărbatul tăcut, cu spate drept și privire încruntată, figură emblematică a rock-ului românesc. După ce că era un copil încăpățânat, mai era și hipersensibil și făcea o groază de boacăne, ceea ce atrăgea de multe ori pedepse severe din partea mamei care nu glumea în chestiuni de educație — rezultatul se vede și astăzi. Tot ea l-a făcut profesor de arte plastice într-o perioadă în care, după el, n-ar fi contat decât acordurile ghicite din Beatles, tenișii albi ai lui Moni Bordeianu și serile memorabile de la Lola (un club din Timișoara — n.r.). Adică muzica. Cea care i-a dat aripi. Aripi cu care Nicu Covaci a creat Phoenix'', e scris în biografia postată pe pagina oficială de Facebook a artistului, www.facebook.com/pg/nicucovaciphoenix.

Referitor la creația sa în pictură și grafică, aceeași sursă arată că ''arta sa păstrează amprenta eului până în cele mai mici detalii, în fiecare pânză peste care îi trece pensula: este omul căruia nu i-a trecut niciodată prin minte 'Probabil nu ar trebui să fac asta...', ci a privit înainte și a spus, uneori cu încredere, uneori jucăuș, 'Ei, hai să o fac și să vedem ce se întâmplă'''.

La începutul anilor '60, împreună cu un coleg de școală, Kamocsa Camo Bela, a creat o formație de chitariști, care se numea Sfinții, nume pe care l-au păstrat până în 1964, când numele formației s-a schimbat în Phoenix. În perioada 1964-1966, Phoenix a cântat în săli studențești și în cluburi din Timișoara piese din repertoriul unor formații celebre la acea vreme — Beatles, Rolling Stones, Monkees sau Animals. Trupa a început să fie invitată la București, în emisiuni de televiziune, devenind cunoscută în toată țara, precizează Nicu Covaci pe blogul personal, www.nicucovaci.wordpress.com.

După primul concert în București, în 1965, la IATC, Cornel Chiriac a invitat formația Phoenix să înregistreze în studioul radioului național. Atunci au înregistrat piese ca "Știu că mă iubești și tu", prelucrările folclorice "Dunăre, Dunăre" și "Bun e vinul ghiurghiuliu". Tot atunci, membrii formației au început colaborarea cu textierul Victor Cârcu, care a scris versurile primelor hit-uri ale trupei: "Vremuri", "Și totuși ca voi sunt", "Nebunul", "Floarea stâncilor", înregistrate pe două EP-uri Electrecord, tirajul fiind epuizat rapid, conform site-ului www.transsylvania-phoenix.net.

În decembrie 1967 Phoenix a efectuat primul turneu de amploare, în mai multe orașe bănățene, încheiat cu două concerte la Timișoara. La Festivalul Național de artă studențească de la Iași, în aprilie 1968, Phoenix a câștigat "Marele Premiu" și premii speciale de interpretare, compoziție, întrecând, trupele Roșu și Negru și Mondial. Au lucrat apoi, în colaborare cu Teatrul de Stat din Timișoara, la transpunerea scenică a unei "operete rock" — "Omul 36/80".

În 1969, regizorul Manole Marcus a solicitat formației să scrie muzica filmului "Canarul și viscolul", unde există o secvență în care apar membrii trupei. La prima ediție a Festivalului Club A, Phoenix a obținut "premiul de originalitate" pentru "Omul 36/80" și câteva premii individuale.

Au urmat turnee în țară care au mărit popularitatea trupei. După emigrarea lui Moni Bordeianu, în toamna anului 1970, Nicu Covaci i-a luat în formație pe Cornel Liuba (tobe), Kovacs Zoltan ''Zoli'' (bass) și Laurențiu Butoi (oboi, flaut). În repertoriul formației au apărut piese ca "Dorința", "Amintește-ți", "Niciodată", "Ochi de țigan". Formația a participat la a doua ediție a Festivalului Club A, în 1971, unde a obținut mai multe premii individuale de interpretare. După puțin timp, a fost cooptat Mircea Baniciu, ca solist, iar în octombrie 1971 au plecat din trupă Zoli, Laurențiu și apoi Cornel, fiind cooptați Josef ''Ioji'' Kappl și Costin Petrescu.

A fost momentul în care s-a produs o modificare în sound-ul Phoenix, apelându-se tot mai mult la folclorul arhaic, ceea ce dădea un plus de originalitate trupei, precizează site-ul www.transsylvania-phoenix.net.

Au început o colaborare cu Institutul de Etnografie și Folclor și Catedra de Folclor a Universității din Timișoara pentru a pregăti poemul rock "Cei ce ne-au dat nume", prezentat în premieră la Opera din Timișoara la 13 ianuarie 1972. În spectacol era prezent și Valeriu Sepi, care a venit cu idei originale privind scenografia și costumele. Spectacolul a fost prezentat în timpul turneelor anului 1972, în martie, la Casa de cultură a studenților "Grigore Preoteasa", având loc premiera bucureșteană.

După aproape un an, poemul "Cei ce ne-au dat nume" a fost prezentat pe scena Sălii Palatului. Tot atunci a apărut și LP-ul cu același nume, unde lucrarea era cenzurată, fața B a albumului fiind completată cu o versiune de 15 minute a marelui hit al anului, "Negru Vodă". Acesta era primul LP scos de o formație rock în limba română.

Formația Phoenix a fost trimisă să reprezinte România la Festivalul "Lira de aur", în mai 1973, la Bratislava (Cehoslovacia) și apoi la "Festivalul Discului", în octombrie 1973, la Sopot (Polonia).

La 19 noiembrie 1973, a avut loc la Sala Palatului concertul Sfinx + Phoenix. Atunci, Phoenix a prezentat în premieră pentru bucureșteni "Mica Țiganiadă", "Andrii Popa", "Pavel Chinezu", "Strunga" și piesa care a dat titlul noului disc — "Mugur de fluier".

Pe baza acestor piese, Nicu Covaci a conceput un nou spectacol: "Introducere la un concert despre muzica veche la români", unde venea cu o serie de instrumente tradiționale: fluier, caval, ocarină, vioară, țambal. Spectacolul nu a fost prezentat în forma sa finală datorită începerii unei colaborări de durată cu Cenaclul Flacăra.

Iarna, membrii trupei Phoenix se retrăgeau la o cabană din Munții Semenicului unde concepeau noile piese și spectacole. Iarna anului 1974-1975 a venit la cabana din Semenic noul membru al trupei, bateristul Ovidiu Lipan ''Țăndărică''. În acea iarnă a fost conceput spectacolul "Zoosophia", titlu ce avea să se schimbe în "Cantafabule". Poemul rock "Cantafabule" a fost prezentat în premieră la sala Olimpia din Timișoara, în februarie 1975, iar după scurt timp la București, la "Clubul Z" (Casa de cultură "Mihai Eminescu") și la "Preoteasa". Discul, primul dublu LP al rockului românesc, a apărut ortografiat greșit, "Cantofabule".
Au urmat doi ani și jumătate de turnee, fie pe cont propriu, fie cu Cenaclul Flacăra. În acea perioadă a fost scrisă muzica pentru filmul "Nemuritorii", regizat de Sergiu Nicolaescu.

A urmat cooptarea în trupă a lui Erlend Krauser (chitară ritmică, vioară). Alte momente de succes ale trupei le reprezintă spectacolul de la Orăștie, în 1976, pe ruinele cetății Sarmisegetuza, și cel de la Alba Iulia (Blaj), de pe Câmpia Libertății, din 1977, în sprijinul sinistraților cutremurului din 4 martie.

Un an mai târziu, Nicu Covaci și membrii trupei, mai puțin Mircea Baniciu, au plecat ilegal din țară, ascunși în boxe. S-au stabilit în Germania, unde au activat sub numele Mad House și Transsylvania Phoenix, au scos câteva discuri și i-au cunoscut pe Manfred "Mani" Neumann (vioară, voce), și pe Tom Buggle (bass), care aveau să apară, alături de Nicu și Țăndărică, pe albumul "Transsylvania Phoenix", se arată pe site-ul www.transsylvania-phoenix.net.

După 1989, Nicu Covaci a revenit în România, deși se stabilise în străinătate. A participat, alături de Dieter "Dixie" Krauser (bass), două foste componente ale formației feminine rock Catena — Ortansa Păun și Anca Vijan (backing vocal), Mani Neumann (vioară), Mircea Baniciu (voce) și Ovidiu Lipan Țăndărică (tobe) la Festivalul "Rock '91". Apoi au participat, în 1992, la turneul "Champs", dar aici "Dixie" a fost înlocuit de Ioji Kappl.

După editarea în 1992 a albumului dublu "Symphoenix — Timișoara", în formula Nicu Covaci — chitări, voce, Mani Neumann — vioară, Volker Vaessen — bass, Ovidiu Lipan Țăndărică — baterie, Mircea Baniciu — voce, au urmat "întâlnirea de 30 de ani" de la Sala Polivalentă, unde au putut fi văzuți aproape toți foștii componenți ai trupei, mai puțin Mircea Baniciu, și concertele susținute de Phoenix în compania unor orchestre simfonice.

În 2000, Nicu Covaci, care a renunțat la colaborarea cu Ovidiu Lipan Țăndărică și Ioji Kappl, a efectuat un nou turneu în România, în care a prezentat compoziții noi și noua sa trupă. Un an mai târziu a apărut CD-ul "În umbra marelui urs".

La 5 decembrie 2001, a avut loc în sala Operei Române din București un concert privat, în care s-au reunit Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Ovidiu Lipan Țăndărică, Mani Neumann și basistul de jazz Eugen Tegu. Au urmat concerte în țară, după care a apărut albumul ''În umbra marelui U.R.S.S.'', iar în 2005, a apărut ''Baba Novak''. La finalul anului 2007, Phoenix a susținut un concert special, ce a marcat 45 de ani de existență a trupei.

Din discografia lui Nicu Covaci amintim: ''Vremuri'' (1968), ''Floarea stâncilor'' (1969), ''Cei ce ne-au dat nume'' (1972), ''Meșterul Manole'' (1973), ''Mugur de fluier'' (1974), ''Cantofabule'' (1975), ''Transsylvania'' (1981), ''Ballade For You/The Lark (1987), ''Tuareg/Mr. G's Promises'' (1988), ''Tuareg'' (1988), ''Ciocârlia/Perestoika'' (1990), ''Remember Phoenix'' (1991), ''SymPhoenix/Timișoara'' (1992), ''Evergreens'' (1993), ''Cantafabule — Bestiar'' (1996), ''Aniversare 35'' (1997), ''Vremuri, anii 60...'' (1998), ''Ora-Hora'' (1999), ''În Umbra Marelui Urs'' (2000), ''În Umbra Marelui U.R.S.S.'' (2003), ''Baba Novak'' (2005), ''Cei ce ne-au dat nume'' (2008), ''Vino, Țepeș!'' (2014).

În martie 2015, Nicu Covaci a efectuat turneul ''Remember the 60s''.

După 1989, Nicu Covaci a lucrat tot mai mult în domeniul artelor plastice, creațiile sale fiind postate pe blogul personal al artistului, www.nicucovaci.wordpress.com.

''Arta sa, în general, este temperamentală și paradoxală, ca și omul. E probabil că nu va reuși să fie niciodată mulțumit de ea, din cauza excesului de idealizare a perfecțiunii. Este întotdeauna incredibil și sclipitor pe un suport pasional al preocupărilor, însă deosebit de opac în domeniile care nu îl farmecă, și pe care le respinge în mod automat — de aceea, portativele sau pânzele lui Nicu nu vor conține niciodată o notă sau o culoare în care el nu crede. Acest aspect, pe lângă faptul că a transformat tot ce a ieșit din mâinile lui în unicat, i-a oferit o calitate în plus: credibilitate. Există în arta sa, totuși, un contrast ascuns, un conflict care nu își va găsi niciodată rostul sau — cu atât mai puțin — rezolvarea. Un fel de râsu'-plânsu', pe care nu a știut niciodată să îl exprime în cuvinte'', se arată în biografia postată pe pagina oficială de Facebook a lui Nicu Covaci, www.facebook.com/pg/nicucovaciphoenix.

Nicu Covaci este un vechi pasionat al motocicletelor și al sportului, practicând, printre altele, atletism, canotaj, karate, box, înot și scufundat sportiv. În prezent este stabilit în Spania.

În 2016, Nicu Covaci a susținut un concert numit ''Arhaic Rock'', la Hard Rock Cafe, alături de Adrian Naidin, Maria Casandra Hauși, Roxana Zanga și Daath Yug.

La 19 aprilie 2017, când Nicu Covaci aniversează 70 de ani, la Arenele Romane are loc spectacolul-concert ''Phoenix 55 & Friends Rock Edition'', care marchează 55 de ani de existență a trupei Phoenix. Alături de Phoenix, pe scena de la Arenele Romane vor cânta multe nume de referință din rock-ul românesc: Dan Andrei Aldea (Sfinx), Călin Pop (Celelalte Cuvinte), Tavi Iepan (Rezident Ex), Eugen Mihăescu și Gabi ''Guriță'' Nicolau (Krypton), A.G. Weinberger, Alin Oprea (Talisman), Bogdan Marin ''Bodo'' (Proconsul), Trooper, Roman Iagupov (Zdob și Zdub), Crivăț și Luparul (Bucovina), Rareș Totu, precum și alți invitați-surpriză. Concertul de la Arenele Romane va marca și întoarcerea pe scenă a lui Moni Bordeianu, primul solist al formației Phoenix, după o absență de aproape doi ani din cauza unor probleme de sănătate.

''Eu vin în primul rând pentru ziua lui Nicu. Apoi, este extraordinar că sunt atâția artiști moderni și actuali la ora asta în România care se bucură și se simt bine în a fi alături de noi. De bine, de rău, noi am pus baza a ceva ce nu se va mai repeta vreodată în țară!'', a declarat Moni Bordeianu, potrivit maximumrock.ro.

În spectacolul de la Arenele Romane va fi prezent și Malcolm J. Lewis, celebru pentru colaborările cu artiști ca Ozzy Osbourne sau Humble Pie.

AGERPRES