DOCUMENTAR: 565 de ani de la nașterea lui Leonardo da Vinci
15 Aprilie 2017, 12:17
Leonardo da Vinci, pictor și om de știință al Renașterii, s-a născut, la Vinci, în Italia, la 15 aprilie 1452. La șaptesprezece ani, s-a mutat cu tatăl lui la Florența, unde a fost ucenic în atelierul lui Verrocchio. În curând avea să îl umbrească pe maestrul lui.
În 1472, Leonardo da Vinci a devenit membru al breslei pictorilor din Florența, având legături cu mari artiști ai vremii, precum Michelangelo și Buonarroti.
A semnat și a datat, în 1473, primul desen cunoscut astăzi, reprezentând un peisaj din Tosca. A colaborat cu Verrocchio la tabloul "Botezul lui Hristos", între 1475-1476, în care Leonardo a pictat îngerul din stânga și o parte din peisaj, după care a început să lucreze independent. A început să picteze două madone dintre care despre una se crede a fi "Madona Benois" iar despre cealaltă se consideră a fi "Madona Litta", potrivit Leonardo da Vinci, I. Sabetay, București, 1964.
În 1481, a început compoziția "Închinarea magilor", care, însă, a rămas neterminată. În anul următor, a părăsit Florența și s-a stabilit la Milano unde a intrat în slujba lui Ludovico Sforza. A început să picteze compoziția "Fecioara din grota cu stânci" pentru biserica San-Francisco din Milano. A elaborat schițe și modele pentru cupola Domnului din Milano, a făcut diverse proiecte urbanistice și a elaborat unele capitole în vederea alcătuirii unui faimos "Tratat de pictură", realizând studii anatomice în special ale craniului. El a elaborat și un proiect detaliat al unui Tratat de anatomie, în 1498, conform lucrării Enciclopedia picturii italiene, București, 1974.
În vara anului 1490, pe care a petrecut-o la Pavia, a fost consultant pe teme de arhitectură.
În 1493, a expus modelul în mărime naturală, în lut, al statuii ecvestre a lui Francesco Sforza, prin care a reușit să rezolve în sculptură problema mișcării și a echilibrului.
Între picturile sale murale, de o incomparabilă putere de individualitatea psihologică se numără și "Cina cea de taină" realizată la trapeza mănăstirii Santa Maria delle Grazie din Milano, între 1495-1497.
După 1500, continuând peregrinările dintr-un oraș în altul, a ajuns la Veneția și, apoi, la Florența, unde, timp de doi ani, a lucrat la crearea aparatului de zburat. A expus cartonul compoziția "Sf. Ana, Maria și copilul Isus", care se încadrează în compozițiile sale cu structură piramidală, în care folosirea tehnicii sfumato permite legătura strânsă a personajelor cu natura.
După această perioadă, a intrat în slujba condotierului Cesare Borgia, cutreierând ca maestru constructor de fortificații, mai multe localități din Umbria, Romagna, Roscana, revenind, în 1503, la Florența. Aici, a început să picteze "Gioconda", revoluționând arta portretului, îndeosebi a celui feminin, în care o prezență fizică robustă este învăluită într-o aură de mister.
La Milano, între 1506-1513, s-a aflat în slujba regelui Carol al XII-lea al Franței și a executat tablourile "Ioan Botezătorul", "Neptun", "Baccbus", "Leda". Apoi, a plecat la Roma unde a intrat în serviciul Vaticanului, conform surselor menționate anterior.
În 1515, a desenat o hartă a lumii în care este pomenit numele de America.
Desenele sale artistice sau științifice conțin note și idei ce anticipează marile sale creații. Opera arhitecturală cuprinde numeroase proiecte — fortificațiile castelului Sforza din Milano, planuri de sistematizare pentru orașele Florența, Rovegna.
Leonardo da Vinci studiat botanica, optica, geologia, cosmologia, mecanica. A formulat multiple ipoteze. A perfecționat diverse mașini industriale și militare. A lansat conceptul de parașută. A proiectat numeroase mașini — de săpat, tipografice, cuptoare metalurgice. Un artist desăvârșit, el a exercitat cea mai crescută influență în nordul Italiei și în Toscana.
În 1516, la invitația regelui Francisc I, a părăsit Italia și, însoțit de elevii săi Francisco Melzi și Salai, s-a stabilit în Franța, în Castelul Cloux, aproape de Amboise, unde a trăit ultimii ani.
Leonardo da Vinci a murit la 2 mai 1519 și a fost înhumat la mănăstirea "San Fiorentino" din Amboise.
AGERPRES
