Concert Simfonic Extraordinar sub bagheta dirijorului japonez Koichiro Kanno, la Filarmonica Brașov
13 Noiembrie 2019, 10:07
În
această săptămână, Filarmonica Brașov vă invită să luați
parte la o seară memorabilă în care veți avea ocazia să ascultați muzică
clasică de cea mai bună calitate.
Astfel,
joi, 14 noiembrie Orchestra Simfonică va susține
un Concert Simfonic Extraordinar sub bagheta dirijorului japonez Koichiro
Kanno.
Soliștii
serii sunt violonistul Florin Ionescu - Galați și soprana Cristina Radu, din
program făcând parte următoarele lucrări: A. Dvořák – Uvertura
„Carnaval” op. 92, H. Wieniawski – Concert nr. 2 pentru vioară și orchestră în
re minor op. 22, R. Vaughan – Williams - Simfonia a III-a „Pastorala”, cu
soprană solo.
Biletele se găsesc la Sala Patria, din B-dul 15
Noiembrie, nr. 50 A dar si pe www.bilet.ro. Costul unui bilet este de
50 Ron.
Program casierie:
Luni - Miercuri: 12 - 15
Marți - Joi: 16 - 18
Profil
de artist…
Koichiro Kanno,născut în Tokyo,
Japonia, în 1971, a început să studieze pianul la vîrsta de
cinci ani; în perioada 1990-1995 a studiat la Academia de Muzică Toho-gakuen
din Tokyo, cu profesorii Morihiro Okabe, Naoto Otomo şi Kazushi Ono (dirijat),
Sumio Miwa (trombon), Mariko Morokuma (pian) şi Motoko Nabeshima (clavecin şi
bas continuu).
A fost
distins cu Premii la concursurile internaţionale de dirijat Dinu Niculescu,
Braşov (1996), Bartók Opera Conducting Competition, Cluj-Napoca (2007),
Concorso Internazionale Luigi Mancinelli per direttori d’opera, Orvieto
(Italia, 2008) şi în anul 2009 la Blue Danube International Opera Conducting
Competition, Burgas (Bulgaria); de asemenea a fost finalist la Le concours
international de jeunes chefs d’orchestre deBesancon, Franţa (2003 şi 2005).
Din anul
1995, Koichiro Kanno a început să se integreze în viaţa muzicală românească,
fiind succesiv sau concomitent trombonist al Filarmonicii „Gheorghe Dima” din
Braşov (1995-1997), corepetitor la Opera din Braşov (1995-1997), profesor corepetitor
la Liceul de Muzică din Braşov (1996-1999), dirijor la Opera din Braşov
(1997-2001), profesor asociat la clasa de trombon a Facultăţii de Muzică din
Universitatea „Transilvania” din Braşov (1997-2003) şi la clasa de operă a
aceleiaşi facultăţi (1998-2000).
FLORIN
IONESCU – GALATI
A fost distins cu premii la diferite concursuri: Stressa, Italia
(1984), Usti nad Orlici, Cehoslovacia (1985), Dinu Lipatti, România (1987),
George Enescu, România (1991), Tibor Varga, Elveţia (1992), Nicolo Paganini,
Italia (1993), Premiul Asociaţiei Criticilor şi Interpreţilor Români (1996) şi
Premiul Televiziunii Române (1986 şi 1987).
A
început să concerteze încă de la vârsta de 10 ani, înscriindu-şi în palmares
numeroase concerte şi recitaluri susţinute atât în ţară cât şi peste hotare: în
S.U.A., Canada, Elveţia, Bulgaria, Turcia, Austria, Republica Moldova, Franţa,
Italia, Norvegia, Japonia, Germania, Spania şi altele. Din anul 1993, Forin
Ionescu-Galaţi este solist permanent al Filarmonicii Gheorghe Dima din Braşov.
CRISTINA RADU
Interpretă
pasionată de muzica de cameră, lied şi oratoriu, Cristina Radu susţine concerte
în SUA, Portugalia, Belgia, Bulgaria, Ukraina precum şi în centre importante de
cultură din Romania : Filarmonica George Enescu şi Sala Radio din Bucureşti,
Filarmonica de Stat din Târgu Mureş, Filarmonica Mihail Jora din Bacău,
Filarmonicile din Braşov şi Piteşti. Colaborează în proiecte muzicale
organizate în cadrul Bisericii Negre din Braşov, alături de organistul şi
dirijorul Steffen Schlandt. Este invitată în Festivaluri de Operă, Operetă şi
Balet (Braşov, Constanţa); Festivalul George Enescu (Bucureşti), Zilele
muzicale Târgmureşene; Musica Coronensis şi Musica Barcensis (Braşov);
Stagiunea Sunetul Muzicii (Castelul Peleș), Festivalul internaţional de film
istoric (Râşnov) etc. Dintre realizările concertistice recente se numără War
Requiem de Benjamin Britten, alături de Filarmonica George Enescu din
Bucureşti, dirijor Ronald Zollmann; Oratoriul Elias de Mendelssohn-Bartholdy
alături de Filarmonica din Braşov, dirijor Steffen Schlandt; Requiem de
Wolfgang Amadeus Mozart alături de Filarmonica George Enescu din Bucureşti,
dirijor Paul Staicu; Nelson Mass de Joseph Haydn alături de Filarmonica de stat
din Târgu Mureş, dirijor Alexandre Myrat; Les nuits d’ete de Hector Berlioz,
alături de Filarmonica George Enescu din Bucureşti, dirijor Christian Badea;
Stabat Mater de Gioacchino Rossini alături de Orchestra Operei Braşov, dirijor
Traian Ichim.
Despre programul serii…
Din
creaţia lui Antonin Dvorak, este prezentată uvertura la poemul
simfonic Carnaval.Melodist,
puternic ancordat în folclor, Dvorak foloseşte uneori şi citate folclorice. Nu
a fost un polifonist, dar a fost un mare armonist, un extraordinar
orchestrator. George Enescu îl considera unul din cei mai mari orchestratori ai
lumii ! Subiectul operei este un pretext pentru sugerarea unei serbări populare
prin intermediul unei muzici pline de luminozitate, excelent construită în
formele bazate pe reprize, triumfînd sistemul « major—minor » şi armonia
diatonică. Rimski Korsakov susţinea că, analizînd paginile orchestrale ale lui
Dvorak, a stabilit nenumărate principii de orchestraţie pe care le-a introdus
în celebrul său «Tratat de orchestraţie». Chiar dacă nu vibra totdeauna în consonanţă
cu muzica lui Dvorak, Richard Strauss afirma că nu se poate concepe o inovaţie
în domeniul îmbinării timbrelor, fără a studia alchimia sa orchestrală.
Scris în perioada
relativ stabilă a reședinței lui Wieniawski în St Petersburg, cel de-al
doilea Concert pentru vioară în re minor, op.22 este în general considerat a fi cea mai
bună lucrare a sa. Munca bogată melodică și extrem de
idiomatică echilibrează elementele stilului în mod disensionant și senin.
Wieniawski a jucat pentru prima dată lucrarea la St Petersburg la 27 noiembrie
1862 sub bagheta lui Nicolai Rubinstein.
Cat despre Simfonia a III-a Pastorala de Wiliams putem spune ca este o lucrare interpretată rar, dar înregistrată cu o căldură deosebită de Richard
Hickox și Orchestra Simfonică din Londra, pe Chandos, în ambalaj. Șuvițe de
melancolie sunt evidente peste tot, începând cu solo-ul de vioară dorință, care
se decuplează în motivul plin de apăsare, care deschide prima mișcare
.