Cinci expoziții frumoase, de văzut la Muzeul Țăranului

GUSTURI ÎN CUPRU. Bucătărie și fascinația formei
16 decembrie 2021 – 16 ianuarie 2022

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă, la Sala Irina Nicolau, să vizitați expoziţia GUSTURI ÎN CUPRU. Bucătărie și fascinația formei. Expoziția aduce în fața publicului o colecție valoroasă de forme pentru copturi, jeleuri și aspicuri aparținând familiei Magda și Vlad Manoliu.

„În secolul al XVIII-lea încep să se folosească masiv la curțile imperiale și regale prăjituri făcute în forme de astea stranii, ciudate. Nu-s deloc simple, unele au o formă arhitecturală extraordinară. Eu, când am început să adun formele, am și zis, o parte din astea pentru copturi le voi băga într-o categorie care se va chema forme arhitecturale de copt. Exact așa arată.”

(Vlad Manoliu)

Formele de acest tip s-au răspândit în Europa apuseană începând cu secolul al XVIII-lea, perioada lor de maximă înflorire fiind însă secolul al XIX-lea. Piesele sunt caracteristice pentru inventarul bucătăriilor nobiliare occidentale, fiind utilizate și în Transilvania, cu precădere de către sași, dar şi de landleri sau maghiari. Mesele de banchet tipice acestei perioade permiteau, prin forma și dimensiunea lor, punerea în valoare a bogăţiei și diversităţii de forme, culori şi texturi ale produselor culinare preparate, decorativ modelate şi asamblate în forme arhitecturale complicate. Toate aceste elemente contribuiau la crearea acelei atmosfere somptuoase și rafinate proprii curților regale și nobilimii din epocă, dar şi burgheziei de mai târziu.

Adunată cu efort în ani de zile, bine conservată și documentată, colecția Magda și Vlad Manoliu include 125 de forme de cupru de diferite dimensiuni și modele, datând din secolele XIX - XX. Fiecare piesă este unicat, iar printre acestea se află și un vas de gătit cu monograma Regelui Carol I. Raportul dintre dimensiunea estetică a materialului (cuprul/arama) şi ansamblul formelor precum și frumusețea surprinzătoare a detaliilor (marca poansonată, decorurile cizelate, ştanţate, detaliile constructive) fascinează. Traseul alcătuirii acestei colecții, de la primul obiect achiziționat până la ansamblul expus astăzi, sugerează o construcție care a stat permanent sub semnul călătoriei; aşa o descrie și colecționarul însuși.

Colecțiile de forme de cupru de o asemenea amploare sunt relativ rare pe teritoriul românesc. Astfel de obiecte se mai află în colecțiile unor muzee, mai ales din Transilvania, dar nu avem informații până în prezent care să certifice existența unei alte colecții la fel de bogate prin număr și diversitate. De aceea colecția este contextualizată și ca aport la ansamblul patrimoniului românesc, prin referințe ilustrate la modul de constituire a unor colecții similare în instituții publice, cu sprijinul partenerilor în proiect.

Cândva, această colecție își va găsi un loc binemeritat în patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român, prin bunăvoința creatorului ei. Deocamdată îi suntem oaspeți și admiratori, împreună cu publicul nostru.

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 16 ianuarie 2022, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.

SALONUL NAȚIONAL DE MINIATURĂ TEXTILĂ 2021
ZESTREA
8 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022

Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Arte Decorative, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită, la Sala Noua Galerie, la cea de-a X-a ediţie a Salonului de Miniatură Textilă 2021, care aduce în discuție o temă atipică: „ZESTREA”.

Conform Dicționarului Explicativ 2009:
„ ZÉSTRE s. f. 1. Avere (mobilă sau imobilă) care se dă unei fete când se mărită.”
Tranzacțional, conjugal, termenul a sărăcit oarecum în conotații, umbrind etimologia sa mult mai radicală ce face trimitere la termenul latin: dextrae cel care însemna „făgăduință solemnă”.

Și totuși, zestrea, îndreptată etimologic spre viitor ca promisiune sau, mai acut, ca „făgăduință solemnă”, este, de fapt o arhivă. Un mod de a documenta proveniența, istoria, trecutul. Zestrea este o formă de memorie.
Personală sau colectivă, resuscitată într-un rit de trecere, într-un prag - zestrea e o alternativă la ADN pentru că ea documentează genetic, în aceeași măsură în care proiectează în viitor.

Salonul Național de Miniatura Textilă, la 10 ani de la relansare sub curatoriatul soților Marijana și Relu Bițulescu și Alexandra Crăciun, deschide un prag: între memoria unui timp consumat și făgăduința unei alte durate.

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie până în ziua de 9 ianuarie 2022, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.

GRĂDINA CU ÎNGERI
Expoziţie de Silvia Radu
14 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă, la Sala Acvariu, să vizitați expoziţia pictorului şi sculptorului, Silvia Radu, Grădina cu Îngeri.

Despre Silvia Radu, criticul de artă Dan Hăulică scria următoarele:

„Spiritul nu se eliberează prin rarefracție, prin salturi compoziționale, el stă au ras du sol, s-ar spune, ca un tremur secret, al ierbii și al florilor, umil ghemuite în desișul la care consimt în chip ferice. Nici nu există sus și jos în această viziune, totul e plin cu încântare, cu o bucurie a ființei care nu se împiedică în zadarnice distincții, în paupere segmentari.
De fapt, sculptura, spumegând voios în alburile ghipsului și în culorile purtate de îngeri ca o panoplie, unifică și ea, paradoxal, vocile diversității, din creația recentă a Silviei Radu. A fi divers nu înseamnă a fi marginal și precar, ci a participa efectiv, de oriunde, la surpriza necurmată a existenței, la robusta încredere care fundează totalitatea. Îmi vine în minte, fără efort, la acest nod rodnic de înțelesuri, o imagine frecvent întâlnită, vreme de veacuri, de la Philon la Isidor din Sevilla şi Abelard, veghind ades nobile speculații contemplative.
Cu sorginte ilustră, în textul platonician al dialogului, Timeu ar fi în stare, cred, să rostească expresiv fertila putere ce dilată o asemenea plinătate. Căci ne conduce la un înțeles radios, – omul, ca o plantă celestă, avându-și spre înalt, în cer, rădăcinile. La o asemenea sublimă imposibilitate mă face să visez grădina cu îngeri îndrăznită de Silvia Radu.”

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 9 ianuarie 2022, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis. Intrarea este liberă.

IA STRĂMOȘEASCĂ, IZVOR DE FRUMUSEȚE ȘI CREATIVITATE
Expoziţie de Tamara Stănciulescu
9 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă, la Sala Tancred Bănăţeanu, să vizitați expoziţia Ia strămoşească, izvor de frumuseţe şi creativitate. Expoziţia cuprinde o colecţie de ii vechi şi colaje realizate de Tamara Stănciulescu.

La începutul deceniului şase al secolului trecut, când m-am căsătorit în satul din Argeş în care s-a născut soţul meu, femeile purtau numai costumul nostru tradiţional: zilnic pe cel simplu care rezolva doar problemele de vestimentare, iar în zilele de sărbătoare, costumele bune, care erau împodobite cu modele complicate, minuţioase, frumoase.
Soacra mea, care era preoteasă, avea câteva ii foarte frumoase, dar avea şi două fete.
Cu câţiva ani înainte de a ne părăsi, a venit la mine cu un braţ de ii vechi, uzate, bucăţi recuperate de la alte ii rupte, câteva fragmente de pânză pe care erau cusute diferite modele şi chiar o mânecă de la o ie începută şi neterminată. Soacra mea ştia că nu îmi place să lucrez.
A venit cu braţul de bucăţi şi uşor stânjenită mi-a spus:
– Mamă, pe astea ţi le dau ţie. Ştiu că ai să faci ceva frumos din ele.
Nu s-a înşelat. Am făcut într-adevăr câteva hăinuţe foarte frumoase pentru fetiţa mea care avea atunci cinci ani.
I-am rămas recunoscătoare soacrei mele pentru că dacă mi-ar fi dăruit ii întregi le-aş fi admirat, le-aş fi pus într-un dulap şi le-aş fi îmbrăcat poate ca orice româncă în zilele de sărbătoare.
În schimb, bucăţile primite m-au făcut să le acord mai multă atenţie, să le admir şi să le preţuiesc. În mintea mea mai era ceva: amintirea unei expoziţii de tapiserie de la sala Dalles în care tapiseriile erau făcute tot din ii vechi recuperate. Era vorba despre Lena Constante, o artistă care s-a născut în cea mai neagră epocă a ţării noastre.
Ideea recuperării şi refolosirii măiestriei înaintaşelor noastre prindea contur şi în capul meu. M-am întrebat întotdeauna cum reuşeau bunicile şi străbunicile noastre, care departe de înlesnirile pe care le avem noi azi, puteau să lucreze la câmp alături de soţii lor, puteau să-şi întreţină gospodăria, să-şi nască şi să-şi crească copiii, dar să-şi satisfacă şi nevoia de creativitate şi frumos. Uneori îmi pun întrebarea „oare noi femeile din ziua de azi chiar am evoluat?“

Tamara Stănciulescu

Expoziţia poate fi vizitată la Sala Tancred Bănăţeanu, până pe 9 ianuarie 2022, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.

OVIDIU FENEȘ ȘI NAPOLEON TIRON
4 decembrie 2021 – 30 ianuarie 2022

„Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.”
(Matei 18:20)

Muzeului Național al Țăranului Român vă învită la Sala MNȚRpusC să vizitați expoziția Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor (Matei 18:20). Ovidiu Feneș și Napoleon Tiron, doi artiști din generații distincte, care preferă intimitatea atelierului oricărei afișări publice, se întâlnesc în spațiul MNȚRplusC în luna decembrie și încheie primul an calendaristic al programului cu același nume.
Curator: Silvian Sferlea

▪

Ideea acestei expoziții a funcționat sub semnul experimentului, prin facilitarea unui dialog spontan între lucrări, ținând cont de faptul că artiștii nu și-au propus să se întâlnească fizic și nici nu și-au trasat o strategie mutuală de construcție a cadrului expoziției, preferând să se axeze pe intuiție.

Ovidiu Feneș s-a născut în 1978 în Târgu Mureș și a absolvit Institutul Nicolae Grigorescu în anul 2002. Referindu-se la el însuși, Feneș îl parafrazează pe Jean Dubuffet: „am darul uitării“... „totul merge înainte și ce e în urmă e rămas în urmă“.
Ovidiu Feneș ne-a obișnuit prin rarele sale expoziții anterioare cu recuperări sau, mai bine zis, cu reutilizări ale diferitelor materiale pe care le folosea în lucrările lui. În cel mai recent corp de lucrări nu face decât să evidențieze, prin minimalismul lui, ceea ce este deja obținut, deja concret, folosind materiale simple, uneori chiar și naturale, considerându-se un artist poverist și bazându-se ca principiu de lucru pe simplitate.
Toată ideea lui de azi despre artă, spune el, a plecat de la răspunsul pe care părintele Iustin Pârvu i l-a dat la întrebarea: „Ce este arta?“. Acesta i-a răspuns: „Arta este artă!“ Un răspuns atât de complex și, în același timp, atât de minimalist, așa cum sunt și lucrările lui actuale. Cum ar spune el, „Să punem început bun!“.

Napoleon Tiron s-a născut în comuna Oasele, azi, Rediu (județul Galați), în 1935. Este absolvent al Institutului Nicolae Grigorescu în 1970, secția sculptură. A expus la Simeza în 1976 și 1977 și la Sala Dalles în 1986. În anul 1988, participă la Bienala de la Veneția. Primește Premiul UAP pentru sculptură în 1970 și Bursa de creație în 1971.
Napoleon Tiron este un sculptor care preferă să nu pună nume propriilor creații. Lasă privitorul să facă asta pentru că el consideră că fiecare vede altceva și nu vrea să inducă nimic imaginației celui care-i privește lucrările. Preferând lemnul, lucrările lui sunt forme simple la prima vedere, dar care abia după o atentă examinare îți dezvăluie complexitatea lor. Sculptura lui nu își arată cu ușurință înțelesurile, dar nici nu le ascunde. E suficient că există!

text de Silvian Sferlea

▪

Program de vizitare:
În fiecare sâmbătă, cu excepția zilei de Crăciun și a primei zile din 2022 (25 decembrie, respectiv 1 ianuarie), expoziția este deschisă între 15:00-18:00. Pentru cei ce nu pot ajunge în acest interval, se poate programa o vizită la 0726343263.
- sâmbătă, 08 ianuarie 2022, 15:00 - 18:00
- sâmbătă, 15 ianuarie 2022, 15:00 - 18:00
- sâmbătă, 22 ianuarie 2022, 15:00 - 18:00
- sâmbătă, 29 ianuarie 2022, 15:00 - 18:00

▪

Coordonator MNȚRplusC: Ilina Schileru
Despre MNȚRplusC: Pornind de la premiza că Muzeul Țăranului a fost și va fi mereu un spațiu viu, propunerea de a transforma sala de la subsolul muzeului (în care se desfășoară din aprilie 2021 programul MNȚRplusC), într-un teren de experiment artistic este o inițiativă care urmărește să coaguleze o comunitate nouă, formată din artiști activi pe scena de artă și urmăritorii ei. Unele din expozițiile deschise în sala MNȚRplusC vor purta referințe la patrimoniul material și imaterial al muzeului.
Organizatori: MNȚRplusC, Muzeul Național al Țăranului Român
Cu sprijinul Policolor și Aqua Carpatica

***

Programul de Sărbători al Muzeului Național al Țăranului Român și al Galeriei de Artă Țărănească (magazinul Muzeului)


28 – 30 decembrie: deschis între orele 10.00 - 18.00
31 decembrie: deschis între orele 10.00 - 14.00
1, 2, 3 ianuarie: muzeul este închis
4 ianuarie: deschis între orele 10.00 - 18.00