Burticală.G.Ion.Leu.Dolj. 16 septembrie – 31 octombrie 2021 Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă la Sala Irina Nicolau să vizitați expoziția Burticală.G.Ion.Leu.Dolj

Unul din punctele forte ale Muzeului Național al Țăranului Român, alături de expoziția permanentă, este patrimoniul material, a cărui bogăție și diversitate au fost deseori remarcate și puse în valoare prin numeroase expoziții temporare și virtuale ori prin publicații. Fondul de desene realizate de Ion G. Burticală, din comuna Leu, județul Dolj, este parte componentă a „Arhivei de imagine” din 1999, în urma donației făcute MNȚR de criticul de artă Radu Ionescu, un bun cunoscător al teritoriului artei naive din România, cu ocazia expozițiilor „Artă + naivitate = artă naivă” (1999) și „Exerciții de naivitate” (1999). Lucrările lui Ion G. Burticală au stat atunci alături de cele ale unor cunoscuți pictori naivi români, iar o selecție de desene a constituit cuprinsul unei mape cu planșe de colorat pentru copii „Desenez cu prietenul Burticală” (1999), toate, coordonate de Irina Nicolau.

Numele lui Ion G. Burticală este cvasi-inexistent în albumele de referință dedicate artei naive din România, un statut extrem de provocator raportat la numărul desenelor deținute de MNȚR și la privirea iscoditoare a autorului acestora, care înregistrează detalii ale unui interval de timp marcat de tranziția între două regimuri politice radical opuse. Dincolo de expresivitatea liniei, de folosirea atipică a cromaticii, desenele lui Ion G. Burticală sunt interesante pentru compozițiile prin care încearcă nu doar să-și reprezinte locurile natale, cât mai degrabă să realizeze o hartă mentală prin care avem acces la viața socială a unei comunități rurale, cu riturile, obișnuințele casnice, precum și la o serie din clișeele propagandistice ale anilor ’50-’70.

Expoziția Burticală.G.Ion.Leu.Dolj. este, întâi de toate, o propunere de redescoperire a unui pictor naiv și implicit a lumii rurale pe care acesta a încercat să o facă cunoscută. În al doilea rând, aduce în prim plan o subsecțiune a artei naive – desenul si acuarela –, căreia i s-a acordat o mai mică importanță, fiind astfel și mai puțin vizibilă în raport cu pictura și sculptura. Nu în ultimul rând, expoziția documentează nu doar activitatea lui Ion G. Burticală, ci și relațiile vieții comunitare din localitatea Leu. De asemenea, este o încercare de chestionare a contextului artei naive într-o perioadă în care a făcut obiectul unor politici culturale de masă, ce se adresa amatorilor din segmentele sociale ale țăranilor și muncitorilor.

Desenele lui Ion G. Burticală vor fi însoțite de o serie de picturi realizate de Ghiță Mitrăchiță, mult mai cunoscutul pictor naiv, congener și conjudețean. Înrudirile, conexiunile sau contaminările stilistice sunt puse în evidență printr-un dialog cu artefacte ale culturii țărănești din zona Olteniei.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până la 31 octombrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei

Curatori: Cosmin Manolache, Lila Passima

Proiect realizat cu sprijinul: Televiziunea Română | Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj | Primăria Bârca | Muzeul Județean Argeș | Centrul Cultural Județean Argeș

O LUME ÎNTR-UN RECENSĂMÂNT
Familie, gospodărie şi societate rurală românească
16 septembrie – 24 octombrie 2021

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă aşteaptă la Sala Media, la expoziția O lume într-un recensământ. Familie, gospodărie şi societate rurală românească.

Expoziția, organizată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român, propune o incursiune în familia și gospodăria rurală din Țara Românească a secolului al XIX-lea. Perspectiva pe care o oferă, însă, diferă de marile paradigme care au abordat aceste subiecte.

Referindu-ne la familie, nu privim ritualurile de trecere și alte obiceiuri; legat de gospodărie, nu casa și curtea se află în centrul atenției noastre. În schimb, revenim la câteva dintre întrebările de bază puse atât de istorici, cât și de sociologi, și a căror răspunsuri încă lasă loc de noutăți. Cât de devreme se fondau familii? Ce fel de rude locuiau în aceeași casă? Ce ne poate spune locuirea împreună despre relațiile sociale din acea epocă?

Pe firul acestor întrebări pătrundem într-o sursă inedită și puțin explorată din punct de vedere al istoriei sociale: formularele primului recensământ general al Țării Românești, din 1838. A fost, de fapt, prima dată când autoritățile românești au încercat să înregistreze toată populația, la nivelul întregii țări: bărbați, femei, copii, indiferent de vârstă, religie, categorie socială.

Am prelucrat registrele a două regiuni, una de la Dunăre, din Dolj, alta de la munte, din actualul județ Argeș. Eșantioanele de populație ne arată atât asemănări între cele două, cât și deosebiri. La câmpie, analiza noastră conduce către ideea unor relații mai strânse între generații. Nevoia de forță de muncă și presiunea de a munci pământul putea însemna o perioadă mai îndelungată de conviețuire între părinți și copiii căsătoriți, amânarea împărțirii averii și a plecării cuplului tânăr din casa părintească. La munte, a trăi separat pare să fi fost o regulă aproape universală. Orice socializare și legături existau între rude, ele se petreceau, mai degrabă, de la o gospodărie la alta, decât în sânul aceleiași gospodării. A locui alături de familia altuia arăta de cele mai multe ori ocrotirea celor mai vulnerabili din comunitate, și mai puțin presiunile economice.

Întreaga anchetă arată interacțiunea dintre mediul geografic, economie și norme sociale, iar eșantioanele alcătuite sunt publicate în baza de date pentru istorie demografică lansată în același timp la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.

Expoziţia poate fi vizitată la Sala Media, până în ziua de 24 octombrie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Intrarea este liberă.

NORMALITATE – TABLOUL EUROPEI
13 – 19 octombrie 2021

Muzeul Național al Țăranului Român anunță deschiderea expoziției Normalitate – Tabloul Europei, care va putea fi vizitată în sala Acvariu, în perioada 13 - 19 octombrie 2021.

Un experiment interesant și inedit al tânărului Răzvan Gâză va fi expus începând cu 13 octombrie şi pînă pe 19 octombrie 2021, la Muzeul Național al Țăranului Român, în sala Acvariu. Este vorba de o pânză de mari dimensiuni cu sute de semnături ale unor cetățeni din 30 de state europene. Semnăturile sunt făcute cu culori acrilice. Pe pânză au semnat și doi câini din Finlanda și Spania. Tânărul sucevean și-a început proiectul pe 16 iulie și l-a finalizat pe 6 august parcurgând în total 15.000 de kilometri. Iată traseul și numărul de persoane care au semnat pe pânză:
1.   16.07 – România: Suceava (32 persoane) + Râmnicu Sărat (11 persoane)
2.   17.07 – Bulgaria: Veliko Tarnovo (19 persoane)
3.   18.07 – Grecia: Komotini (6 persoane)
4.   19.07 – Serbia: Novi Sad (21 persoane)
5.   20.07 – Ungaria: Gyor (22 persoane)
6.   20.07 – Slovacia: Bratislava (13 persoane)
7.   20.07 – Austria: Viena (16 persoane)
8.   21.07 – Cehia: Ostrava (20 persoane)
9.   21.07 – Polonia: Auschwitz (21 persoane)
10. 22.07 – Lituania: Kaunas (20 persoane)
11. 22.07 – Letonia: Riga (26 persoane)
12. 23.07 – Estonia: Tallinn (21 persoane)
13. 23.07 – Finlanda: Helsinki (20 persoane + 1 câine)
14. 24.07 – Suedia: Stockholm (25 persoane)
15. 25.07 – Norvegia: Oslo (20 persoane)
16. 26.07 – Danemarca: Odense (21 persoane)
17. 26.07 – Germania: Hamburg (23 persoane)
18. 27.07 – Tarile de Jos: Maastricht (20 persoane)
19. 28.07 – Luxemburg (10 persoane)
20. 28.07 – Belgia: Arlon (14 persoane)
21. 29.07 – Liechtenstein: Malbun (12 persoane)
22. 29.07 – Elvetia: Horn (19 persoane)
23. 31.07 – Andorra (9 persoane )
24.   1.08 – Spania: El Masnou (22 persoane + 1 câine)
25.   2.08 – Franta: Saint Rafael (23 persoane)
26.   3.08 – Monaco: Monte Carlo (10 persoane)
27.   4.08 – Italia: Trieste (22 persoane)
28.   4.08 – Slovenia: Portoroz (20 persoane)
29.   4.08 – Croatia: Rijeka (21 persoane )
30.   6.08 – R. Moldova: Feteşti (4 persoane)

„Nu am spus nimănui ce să facă, ce culoare să folosească, unde, cât de mic sau cât de mare și nici cât timp are la dispozitie. Nu am selectat oamenii care să lase o amintire pe pânză în funcție de studii, vârstă, etnie, religie, statut social, aspect etc. Doar faptul că au fost acolo unde am oprit eu și că au acceptat să facă asta a contat. Proiectul semnifică de fapt normalitate, imaginea normalitătii în Europa, frontiere libere, posibilitatea de a cunoaște oamenii noi, de a vedea locuri noi, de a ne bucura de libertate, prietenie, încredere și sprijin între oameni, înțelegere şi pace. Ce mai semnifică proiectul? Lupta pentru supraviețuire. Aşa cum în natură cel mai puternic rezistă, așa și aici, dar în funcție de norocul fiecăruia, unele amintiri au rămas vizile de la început, altele, chiar de la țara cu numărul 28 la cea cu numărul 29 au fost acopertie”, a explicat Răzvan Gâză.

ART AND LANDSCAPE NARRATIVES
Expoziție de grup (video, foto, obiect)
14 – 24 octombrie 2021

Muzeul Naţional al Țăranului Român vă așteaptă joi, 14 octombrie 2021, de la ora 17.00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziției Art and Landscape Narratives.

Artele vizuale actuale din România, practicile curatoriale, teoria artei și creația artistică se dezvoltă din ce în ce mai mult spre subiecte axate pe eco-democrație și pe existența umană în zilele noastre. Marilena Preda Sânc, cu o cunoaștere profundă a scenei de artă vizuală locală și mondială, coordonează o expoziție axată pe cercetarea conceptuală a contextelor sociale și politice, a problemelor de gen, a ecologiei și a istoriilor locale / globale, analizând efectele globalizării în era digitală și prezentarea, în perspective antropologice și geopolitice, a istoriilor unei omeniri care își redefinește identitatea spre o atitudine mai responsabilă.

„Practicile Eco Art reprezintă un teritoriu transdisciplinar, interstițial, hibrid și multimedial în arta contemporană. Artele vizuale se poziționează frecvent în sfera dialogului social, politic, educațional din perspectiva unei umanități opacizate de un consumism exacerbat. Natura și natura umană au avut de suferit. Eco Art aduce în atenție natura și pericolele generate de poluare dintr-o dublă perspectivă estetică și militantă. Esențial este să înțelegem Eco Arta ca un mod curat și etic de a gândi și reflecta lumea contemporană.” (Marilena Preda Sânc)

Expoziția Art And Landscape Narratives cuprinde creații realizate de artiștii: Felix Aftene, Jasmina Al-Qaisi, Cătălin Burcea, Zoița Delia Călinescu, Floriama Cândea, Claudiu Cobilanschi, Ilie Duță, Dorina Horătău, Ludic Collective, Andreea Medar si Mălina Ionescu, Răzvan Mihalachi, Marina Oprea, Magdalena Pelmuș, Alexandru Poteca, Adrian Simionuc.

Curator: Marilena Preda Sânc

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie, până la 24 octombrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Producător: Asociația 4Culture
Co-Producător: WASP Studios

Program multianual co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național AFCN.

Parteneri media: Radio România Cultural, Modernism, Revista Zeppelin, Revista ARTA, Designist, Feeder, IQads, România Pozitivă

Programul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Târgul 100 de Tradiții Românești
15 – 17 octombrie 2021

Asociaţia Kogaion 115 organizează, în perioada 15 – 17 octombrie 2021, târgul 100 de Tradiții Românești, în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti. Intrarea la târg este liberă!

La această ediție și-au dat întâlnire creatori populari din mai multe regiuni ale țării. Vor fi expuse costume populare, covoare țesute la război, icoane pe lemn și pe sticlă, măști populare, obiecte din ceramică.

Nu vor lipsi nici artizanii cu bijuterii din argint, tablouri cu fir din aur, uleiuri terapeutice din busuioc și lavandă, plante de leac, cosmetice preparate doar din ingrediente naturale, obiecte de vestimentație tricotate manual.

Din produsele gastronomice aduse spre vânzare și degustare amintim brânză din lapte de capră și de oaie, zacuscă şi murături pe alese, prăjituri și ciocolată de casă, plăcinte moldovenești și sarailii, turtă dulce și kürtös kalács, diferite sortimente de miere, vin de mure și palincă, fructe şi legume proaspăt culese.

Colecționarii de antichități au pentru doritori nenumărate obiecte ce poartă farmecul vremurilor trecute. Cunoscutul scriitor Stelian Tănase va fi prezent alături de aceștia, însoțit de noile sale apariții editoriale și gata oricând să povestească despre această lume aparte a negustorilor.

Bucătari pricepuți vor ademeni vizitatorii cu delicioase preparate calde: borș de curcan, sărmăluţe la ceaun, fasole cu ciolan, saramură de crap, păstrăv la grătar, lipii fierbinți coapte pe plită. Din mâncărurile de sezon nu poate lipsi pastrama de oaie însoțită de mustul proaspăt stors.

Vă rugăm să respectați normele de distanțare socială și să manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți.

Program: 15 – 17 octombrie 2021, orele 10.00 – 18.00.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.cooperativaurbană.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.