BOGDAN VLĂDUȚĂ. CÂND PICTEZ ȘTIU CĂ VOI MURI! - un eseu vizual despre Van Gogh

Vernisaj. 14 aprilie 2022, Galeria Sector 1, București

Galeria Sector 1 are plăcerea să prezinte expoziția personală a artistului Bogdan Vlăduță, ‘’CÂND PICTEZ ȘTIU CĂ VOI MURI! - Un eseu vizual despre Van Gogh.’’

Vernisajul va avea loc joi, 14 aprilie 2022, 18:00-22:00, la Galeria Sector 1 (în cadrul Combinatului Fondului Plastic, Strada Băiculești nr. 29). Artistul va fi prezent la vernisaj, publicul având astfel ocazia să descopere expoziția alături de acesta.

‘’CÂND PICTEZ ȘTIU CĂ VOI MURI!’’ îl surprinde pe artistul Bogdan Vlăduță față în față cu maestrul său, cel care i-a devenit prieten, călăuzitor și confident –Vincent Van Gogh. Într-un eseu vizual dar și scris, Bogdan Vlăduță intră în dialog cu temele, metodele și simbolurile din opera lui Van Gogh, de care se lasă provocat și chestionat. Spațiul galeriei este restructurat într-un nou teritoriu vizual care include lucrări de mari dimensiuni, instalații, desene și intervenții in-situ ale artistului.

,,Aceasta nu este un eseu vizual cu propuneri exhaustive și nici un mod de a tranșa îndrăzneț viața lui Van Gogh, luminând integral asupra unor zone necunoscute, gonind misterul. Nu este nici măcar o promisiune a preluării înțelesului comun dat de lume, folosindu-se de drama lui Vincent. Demersul meu își propune, mai degrabă, valorificarea părții slabe, moi (infirme!?) care zace în Vincent, a firimiturilor care cad de la masa marii culturi normative.

Van Gogh avea în el ingredientele care dospesc o astfel de pictură fragilă. Viața mizeră, eșecul urmând eșecului, impasul relațiilor sociale, lipsa orizontului lumesc, cultivarea fatalității, caracterul despotic, incoruptibilitatea, simțul absolutului, dorința de a deveni “sărmanul Domnului” ca apostol preoțesc sau ca pictor. Van Gogh are credința unui om necredincios, a unuia care verifică prin mijloacele proprii. Instrumentele sunt pictura, relațiile umane unde s-a “ars”, bolile lui, ieșirea din cadrul confesional al creștinismului - aici unde, paradoxal, descoperă de la manière orthodoxe, fără să știe, credința Răsăritului.

Am pornit la drum alături de Van Gogh în 2013 la Paris, la Musée d’Orsay. Acolo Van Gogh se desprinde de rest printr-o pictură fără precedent. Acasă, povestesc întâmplarea apropiaților mei, printre care și Sorin Dumitrescu. Provocat și de observațiile mele pariziene, maestrul Dumitrescu îmi răspunde interesat prin nouă scrisori nocturne care au făcut subiectul cărții sale despre artistul Olandez, Despre Van Gogh după ureche, 2018 și mă invită să repictăm împreună “Războiul de țesut” al acestuia, ca un gest de interogare a operei originale.

Picturile avându-l pe Van Gogh sunt un exercițiu de admirație nedisimulată, făcut cu mijloacele proprii, unde gafele stau laolaltă cu virtuțile. Câștigul apare din tovărășia cu Vincent, unde am luat parte la aceleași valori mute cultivate de Olandez, acele căutări fără răspuns imediat, dar provocatoare ca o bombă târzie.

Am fost somat să mă restrâng, să intru la apa lui Vincent. El îmi este sprijin, cârjă, aprobare a Căii, dar și țepușă și ghimpe, model care nu-mi dă pace ci vuiet, schimbare și neliniște.

Lucrările prezentate se fundamentează pe observațiile care l-au însuflețit pe maestrul meu Sorin Dumitrescu, zugrav cu reflexiile iconarului, care mi-au fost transmise și mie, un pictor al exercițiului sensibil, cu impetuozitatea și vulnerabilitatea încercării personale. Cunoștințele dobândite germinează un fel de a descoperi la pictorul olandez acele valori proprii eternității și virtuților care expiră lent. De aici, Vincent se adaugă nevrozelor și tăriilor atelierului meu printr-o sudură care nu e străină acelor artiști care-și iubesc modelele. Cred că e nimerit să vorbesc de acum înainte ca despre Vincent al meu.”

Despre Mâncătorii de cartofi

E o gâfâială creștină în pictura traumatizantă a Mâncătorilor de cartofi. Un imbold interior care prezintă suferința altora și pe a sa drept un lucru salvator, demn de a fi pictat. E un act implicit al jertfei sale pentru care mă plec în fața lui și-i sărut picioarele. Să fii atât de fragil încât să alegi să pictezi viguros, energetic. Pare a fi pictura unui condamnat la moarte.

Despre non-culoare

Am ales să pictez cu negru imitând mâncătorii de cartofi, bocancii, vechiul turn al bisericii cu cimitir din Nuenen, chipurile de țesători, autoportretele cu Vincent bătrân, războiul de țesut, precum și alte tablouri din epoca debutului său. Picturile mele despre Van Gogh sunt trase către mine, un ins modificat de trecut, obsedat de acesta, cu înclinație pentru desen și retorica valorilor stabile. Am încercat un model de coexistență cu un Van Gogh schilod, un Vincent care arde creativ în proximitatea morții, care vede în suferință Calea. Deseori m-am întrebat dacă lui Van Gogh i-ar plăcea descrierea mea.

Despre autoportrete

Pictura cu mine în pielea lui Vincent reține verticala în trei sferturi a imaginilor mai vechi, aceeași abatere discretă din planul simetric, dar apasă pe puterile cu care vin reprezentate detaliile. Capul e bandajat, mâna stângă descrie un gest incomplet, apoi dispare. Membrul suprimat presează mai tare înțelesul cifrat, îl somează să se arate mai mult decât o face corpul întreg, neatins. Vag, o cortină atârnă, vine luată în picioare. În tablou sunt chemați mai mulți să participe. Van Gogh e prezent în bandajele feței și în gesturile care dezvăluie pricina suferinței, urechea tăiată. Corpul unduit și galben îl revelează pe El Greco, pictorul grec al Spaniei. Silueta portretului este însoțită emblematic de prezența unei ruine. Un autoteritoriu deliberat descris de contextul Antichității, al locurilor iubite, artefacte ale istoriei. “Ajuns-am ca bufniţa din dărâmături” se strigă!

Despre oase

Mi-am zis să pictez ceva cu multe oase. Osul ca ruină a corpului, un artefact splendid și un interpret al Trecerii, dar și inginerie desăvârșită a Creatorului. O structură a unui design în care este încriptată și pieirea omului dar și genomul care îl poate reconstitui. Prin moarte-Înviere, un dus-întors pe care îl descrie grandios vedenia lui Iezechiel.

Câmpul cu oase este reprezentarea în care peisajul, descris prin fiecare falangă și ciont, propulsat de însuflețirea dumnezeiască ajunge protagonistul tabloului. Covorul cu “oase albite de secăciune” este oglinda în care se reflectă chipul meu întocmind auto-portretul. Ca o rechemare a lucrării “Când pictez știu că voi muri!” din 2001.”

(Bogdan Vlăduță)

Expoziția ‘CÂND PICTEZ ȘTIU CĂ VOI MURI! - Un eseu vizual despre Van Gogh’ coincide cu lansarea catalogului eponim al artistului Bogdan Vlăduță. Albumul, disponibil în cadrul vernisajului, reprezintă un exercițiu de reflecție asupra unei stări intime din atelierul artistului contemporan reconstituind teme și atitudini afective din opera pictorului olandez Vincent Van Gogh. Un studiu de caz abordat de către artist încă din 2013, ce integrează atent scenografia atelierului său alături de lucrările, interviurile și însemnările ce evocă apropierea între artist și maestru.

Bogdan Vlăduță (n. 1971, București)este artist contemporan. A fost lector universitar la Universitatea de Arte Plastice din București (1996-2009) și co-fondator al galeriei RECYCLE NEST, București (2009-2011). În perioada 2002-2004, a beneficiat de o bursă Vasile Pîrvan din partea Academiei Române din Roma. A obținut titlul de doctor la Universitatea de Arte Frumoase din București cu o teză intitulată „Peisajul roman - viziunea unui pictor asupra Romei." Este laureat al mai multor premii, printre care Premiul pentru Pictură al Fundației Anastasia și Premiul „Europa văzută de pictorii români" al Universității Naționale de Arte din București. Printre expozițiile personale se numără ‘’X'S și MARTYRS’’, Galeria Baril, Cluj-Napoca, ‘’L'ECHO DES MURMURES - Regards sur la scène contemporaine roumaine’’, Galerie Delaunay, Paris, ‘’Loci’’, Ana Cristea Gallery, New York, ‘’War makes Museums. Bogdan Vlăduță și Ion Grigorescu’’, Galeria Recycle Nest, București. Lucrările sale au făcut parte din numeroase expoziții de grup și prezentări precum ‘’The Art and the City’’, Muzeul MARe București, ‘’Travel Guide’’, Galeria Iomo, București, ‘’Network Access’’ la Funnel Contemporary, Belgrad, ‘’Eros, your body as an excuse’’, MEAM, Barcelona, ‘’Mother Tongue’’ la Galeria Sector 1 București, ‘’From different Angles’’, MNAC Muzeul Național de Artă Contemporană, București, Bienala Art Encounters 2015, Timișoara. Lucrările sale sunt incluse în colecții private și instituționale din întreaga lume.

Înființată în 2017, Galeria Sector 1 a dezvoltat un program bazat în principal pe expunerea artiștilor contemporani formați în contextul puternicei comunități artistice de la Cluj și pe reprezentarea patrimoniilor câtorva artiști români post-avangardiști. Prin expozițiile organizate, galeria a reușit să provoace direcțiile care stau la baza picturii, desenului, sculpturii și instalației / obiectului. În prezent, galeria se concentrează pe dezvoltarea unui program divers care să (re)prezinte talentele emergente, precum și artiști consacrați, români și internaționali.

Contact: Andreea Stănculeanu, Galeria Sector 1. andreea@sector1gallery.com

Cristina Bută, Galeria Sector 1. info@sector1gallery.com

WebsiteEveniment FacebookInstagram

Expoziția face parte din proiectul "Îmbunătățirea antreprenoriatului cultural și a accesului la cultură prin organizarea seriilor de expoziții Despre Maestru și Mediu, paradigma bipolarității în arta contemporană", desfășurat în perioada septembrie 2021 - august 2023, în parteneriat cu VISP, Norvegia. Bugetul total al proiectului este 217.146 euro, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 195.431 euro.

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.

Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro

RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile aici.