”reCITEȘTE POEZIE” sau biografia și lumile posibile ale liceenilor 

”Ce le spunem liceenilor care vin la atelierele de lectură și scriere creativă? În primul rând să scrie despre ceea ce simt și cunosc cel mai bine din propria experiență. Să nu scrie ca să sune bine pentru profesori, iubite, iubiți ori părinți. Să caute să-și găsească propria lor voce interioară cu care și prin care să sondeze în apele adânci ori de suprafață ale biografiei lor și ale lumilor posibile din capul lor. Și, cum spunea Florin Iaru, să fie clari în a exprima lumea din capul lor. Suntem curioși ce vor scrie până la următoarea întâlnire, folosind doar 10 cuvinte rostite, din prima, chiar de colegii lor de generație. Vor alege din 20, 30 sau 40 de cuvinte spuse ca într-un exercițiu de dicteu automat pe cele care exprimă o imagine concretă ori pe cele abstracte ori filosofice?”, a declarat scriitorul și profesorul de lectură și scriere creativă Dan Mircea Cipariu.

Liceenii selectați în proiect se vor întâlni în cadrul acestor ateliere cu nume reprezentative ale poeziei române contemporane care au publicat cărți în ultimii 3 ani, la edituri prestigioase și din generații diferite: Ioana Crăciunescu, Simona Popescu, Gabriela Toma, Teodor Dună, Claudiu Komartin, Radu Nițescu și Bogdan Ghiu. Operele celor mai talentați dintre liceenii selectați vor fi prezentate și promovate pe AgentiadeCarte.ro, precum și în show-urile de poezie & blues realizate cu participarea extraordinară a trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Art director-ul proiectului este artistul vizual Mihai Zgondoiu.

Primăria Capitalei, prin CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, susține o ediție specială a proiectului, miercuri, 17 mai 2023, ora 19.00, în sala Teatrelli: reCITEȘTE POEZIE cu Maria Răducanu și Dan Mircea Cipariu, avându-i invitați speciali pe Krister Jonsson (ghitară/ SE), Christian Weber (contrabas/ CH), Michael Griener (percuție/DE).

reCITEȘTE POEZIE abordează un format participativ (lecturi publice, show de poetry& blues performance) care asigură implicarea activă a publicului țintă, în dauna celei pasive, folosind noile tehnologii ale informaţiei și noile medii atât în procesul de creație, cât și în cel de distribuție și promovare. De asemenea, dezvoltă noi forme de expresie. Valoarea experimentală şi culturală a proiectului oferă o necesară audienţă de calitate.
reCITEȘTE POEZIE doreşte să configureze un nou public de poezie, să promoveze în publicul țintă poezia română contemporană şi să familiarizeze publicul țintă cu formule creatoare inovative şi experimentale.

Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro

Programul atelierelor de scriere creativă (a doua sesiune)

Joi, 23 martie 2023

10.40 – Liceul Teoretic ”Nicolae Iorga”

13.00 – Liceul Teoretic ”Constantin Brâncoveanu”

15.00 – Colegiul Tehnic Media

Concerte reCITEȘTE POEZIE în licee

Invitați speciali Mike Godoroja & Blue Spirit

Luni, 15 mai 2023, ora 11.00 – Colegiul Tehnic Media

Marți, 16 mai 2023, ora 15.00 – Liceul Teoretic Național

Miercuri, 17 mai 2023, ora 15.00 –­ Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu”

Joi, 18 mai 2023, ora 15.00 – Liceul Teoretic ”Nicolae Iorga”

Vineri, 19 mai 2023, ora 15.00 – Liceul Teoretic ”Constantin Brâncoveanu”

***

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul ”Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme ”Tsunami” (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său ”singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”.

În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).

În 2022, a publicat volumul META VERS, editura Vellant, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu.

În 2023, are în pregătire volumul ”Gloria Veselia și Ursulețul Cipi”, editura Ars Libri, cu ilustrații de Raluca Neferu.

Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45, volum care a primit Premiul AgentiadeCarte.ro.

***

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; ”Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, ”Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. În 2021, a publicat volumul de poezie ”Chit sau dublu”, Editura Charmides, care a primit Premiul APLER -Cartea de Poezie a anuui 2021. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978).

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori), kirilă, Editura Tracus Arte (2017 – Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru Literatură) și flașneta babel, Editura Nemira (2022). În 2019, i-a apărut antologia minunata lume, la Editura Cartier. Grupaje din poemele sale au fost traduse în engleză, germană, franceză, spaniolă, portugheză, bulgară, maghiară.

Bogdan Ghiu scrie și publică poezie, teorie (și) critică (despre literatură, filosofie, media, artă contemporană, arhitectură, teoria și pedagogia traducerii, politică) și traduceri (peste 70) din filosofia și literatura franceză. Este membru al Generației 80 și fost membru al Cenaclului de Luni, președinte ArtLit (Asociația Română a Traducătorilor Literari) și membru în conducerea PEN România. Cele mai recente cărţi și traduceri: Cu Orice e posibil (poezie, 2019), Pandemiocrația. Kairos și vidul împărtășit (eseu, 2020); Baptiste Morizot, Răscolind jarul viului. Un front comun, Milan Kundera, Un Occident răpit sau Tragedia Europei Centrale, Giuliano da Empoli, Magul de la Kremlin. Cărți și traduceri în lucru: reBAbel, Un oraș pe drumuri și o carte despre Generația 80; Gilles Deleuze, Logica sensului, Barbara Cassin, Elogiu traducerii, Barbara Stiegler, „Trebuie să ne adaptăm”. Despre un nou imperativ politic și Yves Mihaud, „Arta s-a terminat”. Eseuri despre hiperestetică și atmosfere. Se exprimă săptămânal în Observator cultural și LiterNet, și zilnic la Radio România Cultural.

Claudiu Komartin (n. 1983, București) a publicat Păpușarul și alte insomnii (2003, 2007), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013), antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017 (2017, 2018), Autoportret în flama de sudură (2021), 17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022) și Inoculare (2022). Cărțile sale au fost traduse în germană, sârbă, turcă, bulgară și polonă. Din 2009, organizează seria de întâlniri și lecturi publice „Institutul Blecher”, din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher, iar din 2019 vicepreședinte al PEN România. A tradus, singur sau în colaborare, șase cărți de proză și șapte volume de poezie (Kurt Vonnegut, Tahar Ben Jelloun, Gheorghi Gospodinov, Mario Benedetti, Nadejda Radulova, J.M.G. Le Clezio, ș.a.).

Radu Nițescu (n.1992) a publicat trei volume de poezie: „gringo” (2012, Casa de Pariuri Literare), „Dialectica urșilor”, (2016, Casa de editură Max Blecher), „Satao” (2020, Casa de editură Max Blecher). A publicat poezii și traduceri în diverse reviste (Poesis international, Zona nouă, Echinox, Steaua, Subcapitol). A avut lecturi în România, Germania, Bulgaria și Turcia. A participat la mai multe festivaluri de literatură, cum ar fi Poets in Transylvania, Poezia e la Bistrița, FILIT, Sofia: Poetics, selecții din poemele sale fiind traduse în engleză, germană, bulgară, turcă și ebraică. În 2016 a primit premiul pentru poezie în limba română Nepotu’ lui Thoreau pentru volumul „Dialectica urșilor”. În 2021 a primit Premiul Tânărul scriitor al anului 2020 pentru volumul „Satao”.

Simona POPESCU a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, unde ține cursuri despre avangardă, postmodernism, literatură experimentală și cursuri de scriere literară. A publicat volumele de poezie: Xilofonul şi alte poeme (1990), Pauză de respirație (împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, 1991), Juventus (1994), retipărite parțial în antologia Juventus și alte poeme (2004) și integral în colecția Opera poetica (2021), Lucrări în verde.Pledoaria mea pentru poezie (2006) și Cartea plantelor și animalelor (2021; ediția a doua în 2023). A scris romanul Exuvii (1997; şapte ediții pînă în 2021), un volum de eseuri, Volubilis (1998), două cărți de critificțiune legate de poetul suprarealist Gellu Naum, Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum (2000) și Clava. Critificțiune cu Gellu Naum (2004), și Autorul,un personaj (teză de doctorat, 2015). A coordonat scrierea romanului colectiv Rubik (2008), semnat de 29 de tineri autori. Poeziile și romanul ei au fost traduse în mai multe limbi străine.

Gabriela Toma (n. 1981) a debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. În prezent, coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la MNLR, printre care Festivalul cultural latino-american și Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, UNDERCLOUD – Festivalul Internațional de Teatru Independent, Maratonul de Poezie și Jazz, Noche Bohemia, Casa Museo Xalapa, Au Petit Café, Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic). În 2022, a publicat volumul ”Crivacul”, la editura Tracus Arte. Lucrează la o carte pentru copii și la un volum de eseuri.

***

Maria Răducanu este “o apariţie fără precedent – sunetul ei pur nu se aseamănă cu sunetul nimănui, deşi ea cântă melodiile Mariei Tănase, dar şi alte cântece din folclorul românesc, dar şi fado-ul portughez şi cântecele de jale şi bucurie, în alte limbi, posedând geniul de a “cânta” în diferite dialecte, de a fraza limba ca un poet. Şi “coregrafia” ei este pură şi personală, o siluetă amintind “Rugăciunea” lui Brâncuşi, meditând prin cântec în faţa Providenţei, punându-se în genunchi fără să atingă podeaua, parca “levitând” ca sfinţii ridicaţi de Duhul Sfant. Dar Maria Răducanu, “fata de la Huşi”, a studiat mai întâi Literatura şi Filologia şi numai după aceea s-a afirmat în Muzică, tălmăcind muzica tradiţională românească într-un fel unic. (…)…acea stare psihică şi fizică plină de armonie care mă face să mă gândesc nu numai la Orfeu şi la arta şamanilor, dar şi la cântecul ielelor (care există şi în folclorul suedez şi e ţinută la mare cinste), la cântecul şi la dansul lor în cerc. Acestea au darul de a-i vrăji pe cei care ascultă şi văd, creând acea stare de suflet vindecătoare pe care grecii au numit-o Katharsis.”, a scris Gabriela Melinescu.

Mike Godoroja a cântat în mai multe formaţii ca MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT, DOUBLE FANTASY, BLUE SPIRIT ş.a. şi se bucură de o bogată activitate discografică, în cadrul căreia amintim albume ca „Hippie cu diamante”, „Balkanic zeppelin”, „Capra Vecinului” etc. Cunoscut realizator de emisiuni radio şi televiziune de profil blues, jazz şi rock, producător artistic pentru spectacole de jazz, Mike Godoroja a produs şi albume ale unor importanţi artişti ca Johnny Răducanu, Iris, Mircea Tiberian, Felicia Filip etc. Mike Godoroja este un cunoscut realizator de televiziune profil blues, jazz şi rock, precum şi un foarte bun artist care, alături de formația sa Blue Spirit (Vali Vătuiu, Alex Vişan, Alex Davidescu, Mihai Alexandru Tacoi), este considerat unul dintre cei mai importanţi piloni ai blues-ului autohton. Alex Vişan, un foarte talentat improvizator cu un simţ aparte al sound-ului şi stăpân pe mijloacele de expresie. Vali Vătuiu este un toboşar care pune mult suflet în ceea ce face şi este un percuţionist dedicat atât blues-ului cât şi jazz-ului Mihai Alexandru Tacoi, un muzician complet cu o pregătire în sfera rock/blues şi cu o capacitate foarte mare de a trece de la un instrument la altul. Alex Davidescu, un muzician complex cu un simț artistic foarte mare.

Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.

Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022). Recent, Mihai Zgondoiu a primit Premiul pentru Multimedia al Uniunii Artiștilor Plastice din România pentru anul 2021.

Proiectul ”reCITEȘTE POEZIE” nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.