NOUTĂȚI EDITORIALE POLIROM. LITERATURĂ ROMÂNĂ

Anul editorial 2022 debutează la Polirom cu noi titluri must read – apărute sau în curs de apariție – în îndrăgitele colecții dedicate literaturii române contemporane: „Fiction Ltd.”, „Ego. Proză”, „Biografii romanțate”.

Noi titluri semnate de Nichita Danilov, Bogdan-Alexandru Stănescu, Mihai Găinușă, Mihai Buzea, Lilia Calancea, Horia Corcheș, Dan Lungu, Corin Braga, Bogdan Crețu, George Cornilă se găsesc sau se vor găsi curând în librării.

>> În librării și pe www.polirom.ro:

• Nichita Danilov, Simfonia mută,colecția „Fiction Ltd.”

Realismul magic al nuvelelor și povestirilor din Simfonia mută, potopit câteodată de note de fantastic și absurd, nu se desfășoară nici o clipă în gol: el are întotdeauna o acoperire psihologică și, de ce nu, mitologică. Importante nu sunt atât întâmplările, cât atmosfera și, mai cu seamă, mulțimea personajelor ce bântuie paginile cărții. Ele vor rămâne mult timp în memoria cititorului fiindcă o parte din acestea sunt, de fapt, arhetipuri. De aici și nota de fantastic, precum și grotescul sau umorul absurd. Izvorând din inconștient, ele parcă vin din interiorul peșterii lui Platon, contaminând și transfigurând prin trăirile lor tulburi contingentul.

Alte volume de Nichita Danilov la Polirom, aici.

• Bogdan-Alexandru Stănescu, Abraxas, colecția „Fiction Ltd.”

Abraxas: numele mistic al zeului contradictoriu ne descuie porțile palatului de oglinzi deformante al realității iluzorii în care trăiește Michi Lucescu. Izolat de oameni și de viață într-o odăiță sărăcăcioasă închiriată în podul unei case vechi, acesta se lasă purtat de fluxul memoriei pe holurile unui bloc cu rădăcini în copilăria sa. În rătăcirile sale prin blocul amintirilor, Michi deschide pe rând ușile celor 11 apartamente și pătrunde în câte un vechi cinematograf bucureștean, devenind concomitent spectator și protagonist al unui film al ratării și (auto)distrugerii. Episoadele acestui film, în care își joacă propriul rol sau poartă măștile altora, se derulează în puncte diferite din timp și spațiu, de la evul întunecat al cruciadei lui Frederic Barbarossa până la un viitor postapocaliptic înghițit de ape. Dar din toate aceste reflexii, unele senine, altele neguroase, se compune sufletul personajului, al Omului. Căci Abraxas este deopotrivă lumină și întuneric, este viață și moarte simultan, este dragostea și uciderea ei. Este lumea întreagă.

De același autor, la Polirom: Copilăria lui Kaspar Hauser, Caragiale. Scrisoarea pierdută.

• Mihai Găinușă, Răpirea Parisiei și alte povestiri

Polițiști corupți, avari incurabili, agenți imobiliari cu tendințe de vampiri sau adepți anonimi ai celor mai diverse teorii ale conspirației, nicio categorie reprezentativă pentru peisajul românesc al zilelor noastre nu lipsește din această satiră acidă. Prinse într-un cerc vicios al infamiei, al ignoranței și al aparențelor care dizolvă esența, personajele devin oglinzi ce reflectă cu o precizie aproape chirurgicală mentalitățile și caracterele care bântuie scena politică și spațiul public din România. Uneori absurdă, alteori tragică tocmai prin comedia amară pe care o aduce în prim-plan, narațiunea unește punctele roșii de pe traseul degradării morale, iar în spatele zâmbetului ironic smuls cititorului, drama constă în faptul că figurile care populează universul construit de Mihai Găinușă nu au fost, probabil, niciodată cu adevărat bune, ci forțate chiar din prima clipă să se adapteze mediului pentru a supraviețui. Corectă sau nu, viața lor se derulează mereu în jurul acelorași evenimente și ajunge, în ultimă instanță, încă o rotiță în marele mecanism al indiferenței și resemnării.

• Mihai Buzea, Vulcan. Lumina vine de la Asfințit, colecția „Biografii romanțate”

„Despre Iosif Vulcan s-a scris totul, iar lucrările științifice despre viața și opera lui sunt numeroase, bine documentate și foarte cunoscute în cercurile de istorie literară. Cum nu mai era nimic de spus, am ales să-l prezint pe Iosif Vulcan din trei puncte de vedere complet diferite: cel al soției (Aurelia Popovici), cel al unui unchi matern (Irinyi János) și cel al celui mai cunoscut concetățean al său, poetul Ady Endre. Manuscrisul de față nu reprezintă nicidecum o «contribuție» inedită la biografia acestui deschizător de drumuri, ci un simplu roman inspirat din viața unui om care avut atât norocul, cât și nenorocul de a trăi în plină Belle Époque în varianta specifică a Dublei Monarhii.” (Mihai Buzea)

Alte titluri de Mihai Buzea, aici.

• Lilia Calancea, Sunt oare un călău? colecția „Ego. Proză”

Moartea părinților trezește în Margarita Kostenko amintiri de mult reprimate despre istoria tulburătoare a familiei. În casa părintească regăsește, între filele unui jurnal, fotografia de grup a unor gardieni stând lângă o groapă comună din lagărul de la Treblinka, cu tatăl ei în mijlocul lor. Revoltată, Margarita simte nevoia acută să afle întregul adevăr despre părintele ei, iar căutările o aruncă într-un infern emotional. Justificările fostului călău de la Treblinka, consemnate în jurnal, și confesiunile soției din paginile aceluiași jurnal, scrise după moartea soțului, compun o imagine amestecată a Holocaustului, cu personaje în aceeași măsură dezumanizate și pline de compasiune, cu povești de dragoste neverosimile și victime pentru care supraviețuirea devine un blestem.

• Horia Corcheș, O rochiță galbenă, ca o lămâie bine coaptă, colecția „Ego. Proză”

„Scriitor matur, cu experiență deja consacrată în genuri multiple – poezie, roman sau eseistică literară –, Horia Corcheș revine cu un volum în care ficțiunea autobiografică se întâlnește fertil cu moduri narative contemporane. Volumul e emoționant prin montajul memoriei afective și problematizant prin lipsa de încrâncenare anticomunistă (incursiunea în anii ’80-’90 conține o privire echilibrată ideologic asupra epocii, nu o denunță, nici nu o idilizează). Cartea este extrem de actuală și prin surprinderea deopotrivă empatică și critică a masculinității angoasate. Memoria caldă a familiei, trecutul recent ca totalitate socială difuză, iubiri dezamăgitoare, fapte și fantasme erotice. Sunt sigur că, prin toate acestea, vocea narativă a lui Horia Corcheș își va găsi rolul și locul în istoria literaturii române contemporane.” (Claudiu Turcuș)

>> În curând, în librării:

• Dan Lungu, Șoferul din Oz, colecția „Fiction Ltd.”

Noul roman al lui Dan Lungu ne propune o incursiune la firul ierbii în lumea politico-interlopă postcomunistă, spre începuturile capitalismului autohton. Sergiu, Sergio sau Sergiulică este șofer, bodyguard, spărgător de lemne pentru grătar, secretar de stat, adică om bun la toate în preajma puterii. Povestea lui ne duce de la găștile de cartier până la ministere și locuri discrete unde se iau decizii și se pregătesc tunuri.

Cu o perspectivă postmodernă, implicit ironică, Șoferul din Oz combină povești de dragoste și de familie cu radiografia oblică a puterii și lupta personajului principal pentru cucerirea normalității în vremuri tulburi. O carte din care nu lipsesc umorul, duioșia și nici dimensiunea documentară.

Ca în majoritatea romanelor lui Dan Lungu, te amuzi, te emoționezi și afli o sumedenie de lucruri incredibile despre lumea în care trăiești.

Cărțile semnate de Dan Lungu, aici.

• Dan Lungu, Sînt o babă comunistă!,ediție aniversară, 15 ani de la apariție • Ediție cartonată

Sînt o babă comunistă a fost ecranizat în regia lui Stere Gulea. În 2010, a avut loc premiera piesei de teatru Baba comunistă pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, a avut loc premiera maghiară la Teatrul „Katona József” din Budapesta, iar la Ateneul Tătăraşi din Iaşi a avut loc premiera naţională a piesei, cu un text adaptat şi în regia lui Lucian Dan Teodorovici. În mai 2015, a avut loc la Teatrul de Balet din Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru Sînt o babă comunistă!, iar în 2016 spectacolul a fost pus în scenă la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din acelaşi oraş. Versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet (Franţa, 2008), iar versiunea poloneză a fost nominalizată la premiul pentru literatură central-europeană „Angelus” în 2011. Sînt o babă comunistă!este una dintre cele mai traduse cărţi româneşti de după 1989.

Cartea în ediție digitală, aici.

• Corin Braga, Ventrilocul,colecția „Fiction Ltd.”

Aproape cu neputință de delimitat de spațiul și timpul viselor, lumea în care Fulviu e doar un tânăr neadaptat, solitar, având stranii talente de ventriloc este pe cale să plonjeze, odată cu moartea părinților săi, într-un abis al incongruențelor și al absurdului. În permanență chinuit de apariții grotești și coșmaruri lipsite de logică, Fulviu o întâlnește pe Luiza, iar cei doi se văd aruncați în mijlocul unor drame de familie ce le reorientează destinele, riscând să-i aducă în pragul nebuniei. Nevoiți să-l înfrunte pe demonul viselor, să discearnă între real și închipuire și să învețe cum să controleze imaginile terifiante care le asaltează gândurile, cei doi pornesc într-o călătorie de refacere a legăturilor cu trecutul, (re)descoperind, totodată, cine sunt cu adevărat. Prinși în tumultul răvășitor al coșmarurilor ce amenință să înghită cu totul realitatea, Fulviu și Luiza nu au altă șansă de a supraviețui și de a dezlega misterele care îi înconjoară decât crearea unor dubli de vis, figuri de tip alter ego, ce le trăiesc aventurile nocturne și le garantează luciditatea în proiecțiile onirice. Cu toate acestea, pericolul încă planează asupra lor, întrucât dublii nu par să conștientizeze că aparțin unei realități alternative, confundându-și creatorii cu fantasme menite să-i bântuie.

Alte volume de Corin Braga la Polirom, aici.

• Bogdan Crețu, Nichita Stănescu. Poetul ca și soldatul, colecția „Biografii romanțate”

„Mereu a fost obsedat de soldați. Poate din ziua în care a fost trimis la spitalul de răniți, când a văzut ce rămâne dintr-un soldat. Dar mereu i s-a părut că și poezia e o boală grea. Tot o condamnare la moarte. Soldatul își părăsește viața și pleacă pe front. Meseria lui e moartea. El își pune trupul în fața glonțului ca să îi apere pe ceilalți. Dar și poetul își pune trupul în fața morții. Ca să ce? Tot ca să-i apere pe ceilalți. Ca să-i apere de ei înșiși, poate. Dar poet nu poți fi oricum. Poezia trebuie trăită până la capăt. Și asumată, cu toată otrava ei. E pe viață și pe moarte. Meseria soldatului este moartea de glonț. Meseria poetului este moartea de sine însuși.”

De același autor, la Polirom: Cornul inorogului.

• George Cornilă, Rezervația, colecția „Ego. Proză”

O a doua Grădină Eden descoperită pe Pământ doar pentru ca aceasta să se prăbușească în mundan, copilăria de-a lungul anilor ’90 într-un orășel din Sudul Moldovei, și o insulă pustie, unde tot ce poate fi găsit este propriul sine, toate legate printr-un fir diafan. Rezervația este o explorare a modului în care omul reacționează în fața sacrului, a amprentei lăsate de societatea de Tranziție asupra unei generații prinse între metehnele reziduale ale comunismului și goana după nimicurile halucinante ale Occidentului, și a nevoii imperioase de aflare a unei identități. George Cornilă se folosește de întâmplări și personaje pentru a pune în discuție adevăratele teme ale volumului de față: desacralizarea, decăderea, pierderea inocenței, căutarea rostului, formele singurătății, iluzia libertății, reciclarea ideilor, scindarea eului.