Lectiile patrimoniului
19 Octombrie 2016, 12:33
În România cartea despre patrimoniu pentru copii are doar câteva exemple care pot fi numărate pe degetele de la o mână. Necesitatea conștientizării rolului patrimoniului de la vârste mici și a unor astfel de instrumente care susțin familiarizarea cu valorile patrimoniului apar cu atât mai acut în societăți în care educația despre patrimoniu în contextul educației formale este cvasi-inexistent. Dacă școala nu comunică despre patrimoniu, cei care o fac e necesar să dezvolte, pe lângă programe educative, și instrumente care rezistă timpului cum sunt cărțile.
Conform celui mai recent Barometru de Consum Cultural (2016, INCFC), în rândul tinerilor lectura la bibliotecă este cea mai răspândită în rândul celor de 14-18 ani, 55,8% dintre cei cu vârsta în acest interval declarând că au mers la bibliotecă pentru a citi în ultimele 12 luni (față de 39% cei între 19-25 ani și 18,4% cei între 26-30 ani). Pe de altă parte, cei între 14 și 18 ani sunt cei care folosesc cel mai puțin internetul pentru a citi reviste/ziare online (49%, față de de 66,2 % cei cu vârsta între 19-25 ani și 73,1% cei cu vârsta între 26-30 ani). Din aceste date înțelegem faptul că adolescenții se bazează în mult mai mare măsură decât tinerii pe bibliotecă pentru lectură și folosesc mult mai puțin decât aceștia internetul pentru a citi. Deși nu sunt disponibile date pentru vârsta sub 14 ani, putem presupune că relevanța cărții tipărite crește cu cât vârsta copiilor scade în ce privește practicile de lectură. În această situație, o discuție despre calitatea cărților pentru copii și disponibilitatea lor în biblioteci este foarte necesară.
Cum trebuie acestea gândite și realizate atât pentru a le dezvolta plăcerea lecturii pentru o viață, cât și pentru a-i apropia de subiecte pe care părinții și școala le consideră importante, cum este patrimoniul cultural? Ce înseamnă o carte bună despre patrimoniu cultural pentru copii? Și, nu în ultimul rând, cum poate ajunge producția nouă de carte despre patrimoniu în bibliotecile din România?
Invitate: Roxana Jeler (filolog, redactor șef la Editura Art), Iulia Iordan (educator muzeal și autoare de cărți pentru copii, Asociația Da’DeCe), Adriana Scripcariu (istoric de artă și autoare de cărți pentru copii, Școala Primară Agatonia), Victoria Pătrașcu (scriitoare, Asociația Ești Povești), Raluca Bem Neamu (educator cultural și formator, Asociația Da’DeCe)
Despre Iulia Iordan
Iulia Iordan este educator muzeal și autoare de cărți pentru copii. Ca educator muzeal are o experiență de zece ani, inițial ca angajată a Muzeului Național de Artă al României, iar din anul 2011 ca membră a Asociației DaDeCe. În toți acești ani a conceput și implementat numeroase programe educative pentru copii în majoritatea muzeelor din București, folosind diverse metode și investigând în permanență relevanța lor pentru publicul tânăr al muzeelor. A condus de asemenea workshop-uri sau sesiuni de comunicări și a elaborat instrumente de lucru adresate cadrelor didactice și operatorilor culturali interesați de acest domeniu, o parte dintre acestea fiind realizate în calitate de membră a platformei Susține cultura în educație. Ca autor de cărți pentru copii publică începând din anul 2012 texte foarte diferite ca stil și intenție, ultima sa carte fiind "Da' de ce să mă întorc în timp?", o carte-traseu care încearcă să îi apropie pe copii de locurile și clădirile de patrimoniu din București prin diferite tehnici ce țin atât de scriitura clasică, cât și educația muzeală.
Despre Victoria Pătrașcu
Victoria Pătrașcu are o experienţă de peste un deceniu ca redactor în presa scrisă, de agenție şi televiziune, iar din 2007 se ocupă de conceperea şi susţinerea de proiecte destinate, în mare parte, copiilor. Din 2016 este președinta Asociației Culturale EȘTI POVEȘTI. Ca scriitoare, a debutat ca dramaturg, obţinând în 2007 premiul al II-lea la concursul de dramaturgie „100, 1000, 1000000 de poveşti”, organizat de Teatrul Ion Creangă, cu piesa „O poveste cu Bulbuc/Care intră în bucluc”. A publicat cărți pentru copii: „Ziua în care a fugit somnul” (2008), ”Stejarul pitic, cel mai bun tătic” (2012) și ”Ela cea fără de cuvinte” (2015), ultima dintre ele fiind selectată și inclusă în catalogul The White Ravens 2016. A participat, alături de alţi autori români contemporani de literatură pentru copii, în antologiile „Bookătăria de texte şi imagini”1 și 2, editată de Clubul Ilustratorilor în 2009 și 2016.
Despre Roxana Jeler
Roxana Jeler Roxana Jeler lucrează din 2003 în domeniul editorial, urmărind atent fenomenul literaturii pentru copii şi literatura didactică: mai întâi ca director editorial la editura Paralela 45, unde a reeditat seria Luna-Betiluna și Dora-Minodora, dar și importanți poeți pentru copii (Grete Tartler, Daniela Crăsnaru), iar în prezent ca redactor-șef la Editura Art. A îngrijit numeroase ediții de carte pentru copii (Ce poți face cu două cuvinte: juniorii – desemnată cea mai bună carte pentru copii și tineret la Gala Bun de Tipar în 2013, Reciclopedia de povești cu rimă și fără tâlc – cea mai bună carte pentru copii și tineret la Gala Bun de Tipar în 2014) și a tradus în românește Where the Wild Things Are de Maurice Sendak. A făcut parte de două ori din juriul concursului Trofeul Arthur, care premiază autorii români pentru copii, și s-a ocupat de coordonarea mai multor manuale digitale adresate celor mici. Recent, a făcut parte din juriul concursului Cele mai frumoase cărți 2016.
Despre Adriana Scripcariu
Adriana Scripcariu este istoric de artă, doctor al Facultăţii de Istorie Bucureşti. Începând cu anul 2006 se dedică proiectelor de educaţie prin patrimoniu iniţiind numeroase acţiuni: workshop-uri despre patrimoniul cultural românesc în cadrul unor şcoli de vară, tabere de creaţie, excursii şcolare. În anul 2011 înfiinţează Şcoala Primară Agatonia, loc predilect al experienţelor în zona educaţiei prin patrimoniu. Este autor al unei serii de volume despre patrimoniul cultural românesc, într-un concept „pe înţelesul tuturor”. Două dintre acestea sunt gândite pentru a fi manuale şcolare. Locuieşte împreună cu familia – soţul, sculptorul Virgil Scripcariu şi copiii - în satul Piscu, jud. Ilfov.
Despre Raluca Neamu
Raluca Bem Neamu a absolvit Istoria și Teoria Artei și, de la terminarea facultății până acum a dezvoltat proiecte, programe și instituții care au avut drept principal scop educarea copiilor despre patrimoniu prin mijloace interactive, imaginative și atractive. Fie că e vorba de obiecte de muzeu (preponderent cele de artă dar și de istorie, etnografie, muzică sau chiar tehnice) sau de patrimoniu imobil (clădiri de patrimoniu din București) Raluca a propus diferite moduri de a-i invita pe copii să interacționeze cu obiectele ca să le valorizeze și să le iubească. A făcut-o prin poveste, joc, teatru și chiar muzică. De șase ani face aceste lucruri sub numele de Da'DeCe în cadrul organizației care apropie copiii de patrimoniu. Ultimul proiect este despre cartea Da'DeCe să mă întorc în timp, o incursiune colorată pentru copii în istoriile caselor bucureștene de patrimoniu.
Întâlnire va avea loc joi 20 octombrie la ora 18.00 la Centrul de Teatru Educațional Replika (Str. Lânăriei nr. 23-25). Înscrierea este deschisă tuturor celor interesați. Vă rugăm să ne trimiteți până miercuri 19 octombrie numele dvs./al organizației dvs. pe adresa contact@culturaineducatie.ro pentru a confirma participarea.
Follow-up întâlnire
Ulterior întâlnirii veți putea consulta pe site-ul http://culturaineducatie.ro/resurse-online/ o sinteză a discuțiilor și recomandări de diverse publicații, site-uri sau alte instrumente de învățare pe marginea temei propuse. Dacă doriți să contribuiți la dezvoltarea acestei bănci de resurse, vă rugăm să ne scrieți la contact@culturaineducatie.ro.
Despre proiect
Întâlnirea are loc în cadrul proiectului Lecțiile patrimoniului, inițiativă asociată platformei Susține cultura în educație. Este un demers al unui grup divers de actori culturali (specialiști în arhitectură și spațiu construit, curriculum, istoria artei, teoria educației, educație culturală, educație muzeală și management cultural) care dezvoltă instrumente inovatoare pentru promovarea valorii patrimoniului material din zona Piața Revoluției din București ca suport pentru exprimarea și sensibilizarea culturală a copiilor și tinerilor, în colaborare cu școli și cadre didactice din București.
Promotor: Asociația MetruCub – resurse pentru cultură. Parteneri: Centrul pentru Educație și Formare Sintagma, Asociația de-a arhitectura, Asociația Da’DeCe, Muzeul Național de Artă al României. Parteneri asociați: Muzeul Municipiului București, Filarmonica “George Enescu”
Platorma Susține cultura în educație își propune să susțină realizarea unor programe culturale cu o dimensiune educațională în România prin dezvoltarea unei rețele de profesioniști și organizații și a unor resurse despre practici și politici publice în domeniu. Platforma este rezultatul proiectului Susține cultura în educație, coordonat de Asociația MetruCub în perioada octombrie 2014 – aprilie 2016, realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România, al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, prin programul Ești București 2015, și al Administrației Fondului Cultural Național.
www.culturaineducatie.ro
www.Facebook.com/culturaineducatie
Proiectul cultural Lecțiile patrimoniului este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.