Lansare de carte la Librăria „Orest Tafrali”: Florin Frumos, Cogniţia epistemică

Astăzi, 12 aprilie, la ora 14.00, la Librăria „Orest Tafrali” (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, corp A, parter), va avea loc lansarea volumului Cogniţia epistemică. Fundamente și implicații în educație de Florin Frumos, apărut de curând în colecția Collegium. Științele educației a Editurii Polirom, cuvânt‑înainte de Constantin Cucoş.

Vor vorbi, alături de autor:

Prof. univ. dr. emerit Luminița Iacob

Prof. univ. dr. George Bondor

Va modera: conf. univ. dr. Ovidiu Gavrilovici

Despre carte

Salutar în contextul literaturii de specialitate din România din sfera psihologiei educației, volumul Cogniția epistemică cuprinde teorii, modele și practici ale acestui domeniu, descriind procesele prin care subiectul reflectează la natura, limitele și criteriile de judecare ale cunoașterii sale. Conținând informații importante în formarea multor categorii de profesioniști – specialiști în științe socioumane, profesori de literatură, matematică, istorie și științe, educatoare și învățători –, lucrarea prezintă scenarii de intervenție pe baza cărora pot fi construite strategii de predare a diferitelor teme, ținând cont de specificul epistemic al domeniilor de cunoaștere, dar și de epistemologiile personale ale elevilor și profesorilor. De asemenea, sprijină configurarea conținuturilor și sarcinilor didactice, descrie credințe și profiluri epistemice la elevi și studenți, explică prin ce mecanisme se pot schimba acestea și precizează rolul climatului epistemic din clasă. Nu în ultimul rând, publicul larg poate afla cum se nasc, evoluează și se modifică credințele despre cunoaștere, cum cultivăm virtuțile și contracarăm viciile epistemice, cum ne justificăm credințele ori pur și simplu cum producem cotidian sens.

Din cuprins:

Modele evolutive ale cogniției epistemice • Justificare și scepticism • Dezvoltarea inferențelor și a raționamentului logic • Emoțiile epistemice • Cercetarea credințelor epistemice din domeniul istoriei • Provocări și perspective în credințele epistemologice despre matematică • Text, sarcină, lectură și context – implicații instrucționale • Cogniții epistemice în viața cotidiană • Probleme metodologice în cercetările asupra cogniției epistemice • Direcții ale educației epistemice într-un peisaj post-truth

Florin Frumos (n. 1975) este conferențiar doctor și conducător de doctorat în domeniul științelor educației, membru al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Domenii de competență: pedagogia generală, psihologia educației, psihologia învățării, metodologia cercetării în științele educației. A fost membru în echipele unor proiecte naționale și internaționale Socrates, CNCSIS și POSDRU la nivel de facultate și departament și colaborator al Ministerului Educației în numeroase proiecte care au vizat elaborarea programelor școlare, evaluarea manualelor, validarea planurilor-cadru și configurarea formării profesorilor prin masteratul didactic. A publicat articole în reviste indexate „Web of Science” și „Scopus”, dintre care menționăm: „Parental Practices in Early Education: The Necessity of Parental Counseling in Iasi County” (2011); „Inaccuracy and Overconfidence in Metacognitive Monitoring of University Students” (2019); „Reasons for Teaching and Middle Term Career Predictions among University Students Starting Initial Formation for Didactic Profession” (2019). Este autorul volumului Didactica. Fundamente și dezvoltări cognitiviste (Polirom, 2008), coordonator al volumului Formarea pentru cariera didactică. Demersuri teoretice și empirice (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2021) și autor al capitolelor „Strategiile didactice în școala contemporană” și „Epistemologia personală și formarea profesorilor”. Este coautor al volumelor Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice (ediția a III-a, Polirom, 2009) și Cum gândim în viața de zi cu zi (Polirom, 2019), cu capitolele „Efectul de supraîncredere” și „Efectul Dunning-Kruger”.