O carte pe zi - Rodica Bretin, Poarta vrăjitoarelor
18 Aprilie 2017, 05:00
O carte pe zi, realizator Valentin Protopopescu
Marţi, 18.04.2017, în emisiunea Intro
Rodica Bretin, Poarta vrăjitoarelor, Editura Mistica, Bucureşti
Braşoveanca Rodica Bretin nu mai are nevoie de nici o prezentare, fiind cunoscută ca un scriitor SF extrem de original. Autor prodigios, om pasionat, cum altfel, căci genurile science fiction, fantasy, thriller and mistery exact pasiune reclamă de la promotorii lor, Rodica Bretin a ştiut să facă pasul către piaţa anglo-saxonă de profil, prozele sale fiind bine traduse şi excelent primite acolo.
Fascinată de mistere şi de tot ceea ce nu comportă o explicaţie imediată, cu priză la realitatea alternativă şi excelent racordată la exigenţele unui transcendent înţeles din unghiul de vedere al unui fundament ştiinţific, Rodica Bretin nu a ocolit nici zona intelectuală aflată la graniţa dintre fantasticul negru, istoria vechilor arhive catolice şi teoriile einsteiniene referitoare la posibilitatea călătoriei în timp. Prin volumul Poarta vrăjitoarelor, apărut la Editura Mistica din Bucureşti, autoarea de la poalele Tâmpei ne provoacă să părăsim ficţiunea pentru a pătrunde într-un univers care totuşi are aparenţa literaturii fantastice. La rigoare, eseurile din cartea invocată pornesc toate de la lectura strânsă a unor documente istorice şi poliţiste sau de la studierea literaturii intimiste în genul jurnalelor, memoriilor şi schimburilor epistolare, ca urmare nici o invenţie, totul are referinţă şi este serios documentat.
Punctul de pornire îl reprezintă prezumţia că realitatea are registre care (încă) nu pot fi explicate raţional. Este mai mult decât un principiu cognitiv, fiind mai degrabă o observaţie de tip empiric. Istoria prezintă numeroase episoade bizare, de la poveştile şi personajele fabuloase prinse în vitraliile sau în sculpturile catedralelor gotice europene şi până la secvenţele enigmatice ale manuscriselor din Evul întunecat. Şi până la urmă, poate că legendele despre cavalerii templieri, spiţeri, alchimişti şi savanţi arabi au un sâmbure de adevăr, prea consistentă fiind recurenţa lor ca totul să se reducă la o simplă fantasmă şi la o explozivă nevoie de excepţional a imaginarului medieval.
În eseul care conferă şi titlul volumului, Poarta vrăjitoarelor, Rodica Bretin pleacă de la strania similitudine dintre un raport al poliţiei din Dortmund datând din 1974 şi un fragment din Cronica de la Dortmund din 1262. Două dispariţii feminine, una din 1966 şi cealaltă din 1974, amândouă petrecute într-un acelaşi loc din pădurea vecină cu oraşul, un triunghi de iarbă între trei stejari seculari, au atras atenţia presei şi a poliţiei, fără vreun rezultat palpabil. Şi Eva, şi Helga au dispărut pe vecie. Interesant este că în manuscrisul medieval citat există consemnări ale unor apariţii feminine misterioase în zona numită de localnici Hexentor, potrivit unei legende străvechi, una care vorbeşte despre o răscruce între lumi, despre un gâtlej al iadului. Dacă micuţa Eva a murit îngheţată la vreme iarnă, în schimb studenta în istorie Helga Grunel a fost salvată de alchimistul Hubertus Magnus, protejatul baronului Konrad von Löwen. Aristocratul, senior al ţinutului, reuşeşte să domine pornirile inchizitoriale ale Sfintei Vehme, valorificând puterile şi înţelepciunea frumoasei străine cu plete roşcovane. Înfrânt de Rudolf de Habsburg la Marchfeld, baronul este ucis, iar Helga devine sfătuitoarea de taină a învingătorului, unul despre care s-a spus că era iniţiat în misterele alchimice.
Toate eseurile din volum sunt construite pe acelaşi calapod, indiferent că este vorba despre castelul blestemat al lui Enguerand de Bérincourt sau despre străinul din vila florentină a Biancăi Gozzoli. După cum atestă documentele, personaje sau puteri misterioase înspăimântă, terorizează sau fascinează uneori omenirea istorică, singura explicaţie logică fiind una care contrazice Legea Informaţiei Neregresive, cea contestată de Stephen Hawking şi John Keegan. Drept urmare, nu este deloc valabil că un subiect care călătoreşte în timp nu poate interveni în epoca în care a ajuns, istoria având o geometrie variabilă.
Despre toate aceste lucruri atât de complicate şi sensibile scrie cu har, talent şi dedicaţie Rodica Bretin în frumosul ei volum, Poarta vrăjitoarelor.
Rodica Bretin, coperte, imagini ilustrând universul istoric al vrăjitoriei, link you tube spre documentarul Vrăjitoare şi Inchiziţie realizat de National Geografic Channel:
https://www.youtube.com/watch?v=_fs6WN2TwnQ.