O carte pe zi - Enrique Moriel, Oraşul din afara timpului
11 Mai 2017, 05:00
O carte pe zi , realizator Valentin Protopopescu
Miercuri, 11.05.2017, în emisiunea Intro
Enrique Moriel, Oraşul din afara timpului, traducere de Miora Adelina Angheluţă, Editura Nemira, Bucureşti
Faptul că un oraş cu o vechime de peste două mii de ani, aşa cum este Barcelona, continuă să ne fascineze, nu este un fapt de mirare. Dar ceea ce stârneşte neobosita surprindere este dedicaţia cu care unii scriitori catalani, prin operele lor, nu prididesc să tot amplifice fascinanta legendă barceloneză. Dacă e să ne referim doar la romancieri precum Eduardo Mendoza şi Carlos Ruiz Zafón, care, imaginând universuri misterioase, atemporale şi magice, unele ce coexistă cu o Barcelonă istorică şi foarte modernă, au reuşit să fascineze generaţii de cititori ‒ atunci demonstraţia este gata făcută. De pildă, cine a citit romane ca Oraşul minunilor, Marina, Umbra vântului şi Jocul îngerului, este un fapt de evidenţă, nu poate rămâne indiferent la farmecul unui oraş pe care doar iubirea cea mai profundă îl poate transfigura atât de sensibil.
În siajul acelor mari scriitori amintiţi se găseşte fără îndoială şi cel care semnează Enrique Moriel, pseudonimul lui Francisco González Ledesma. Romanul său, Oraşul din afara timpului, minunat tradus de Miora Adelina Angheluţă, a văzut lumina tiparului la Editura Nemira din Bucureşti. Scrisă cu patină gotică de cea mai bună calitate, cartea lui Moriel suprapune mai multe istorii, unele imaginare, precum este cea a personajului central, un vampir născut într-un lupanar situat extra muros în zorii Evului mediu, dar şi unele adevărate, aşa cum sunt numeroasele poveşti ale străzilor, zidurilor, pieţelor, clădirilor şi mai ales a cimitirelor barceloneze. Teoria artistului catalan este că cetatea Barcelonei a crescut peste propriile sale vârste arhitecturale, ora;ul înălţându-se deasupra unor construcţii şi poveşti umane despre care nimeni nu mai ştie. Singurul martor este acest nefericit urmărit permanent de Diavol, vampirul care a străbătut veacurile şi care a asistat la plecarea lui Columb în Americi, la teroarea Inchiziţiei, la Săptămâna tragică, la războiale Civile şi de Succesiune, la zilele Republicii înăbuşite în sânge de Franco. Spital după spital, cimitir după cimitir, poveste după poveste, reperele istorice sau inventate de Enrique Moriel dau Barcelonei o măreţie sfidătoare, adeseori vecină cu nebunia, dar permanent frumoasă şi sinceră ca un poem simfonic. Cimitirul şi bisericile de pe Montjuic, Ciudadela, Las Ramblas, La Catedral, exemplele moderniste, Parcul Güell, La Sagrada Familia, Teatrul Liceo, nimic nu scapă inventarului mortifer al eroului fără vârstă. Ca şi cel blestemat să nu moară, şi Barcelona supravieţuieşte tuturor dezastrelor, călcând peste lipsa ei de memorie şi peste morţii care nutresc pietrele caldarâmului, ale faţadelor şi zidurilor străvechi, mereu tânără şi inocentă, în ciuda unei bătrâneţi aproape mistice. Bine întovărăşit de Marta Víves, o tînără avocată cu rădăcini istorice pe care le ignoră, vampirul reconstituie un arbore genealogic individual peste însă care aşează tabloul mitologic şi geografic al unui oraş de o frumuseţe cumplită.
Adevăratul erou al lui Enrique Moriel este chiar Barcelona, o cetate subterană, una care-şi îngroapă locuitorii şi care-şi urcă nivelul actual construind peste morţi şi poveştile lor nespuse. Străzi peste străzi, ziduri peste ziduri, uitări peste amintiri, Barcelona reînvie sub pana inspirată a scriitorului cu încă şi mai multă forţă şi distincţie. Carte unică şi irepetabilă, Oraşul din afara timpului ne provoacă să ne regândim raporturile cu oraşul nostru de baştină, cu morţii şi locurile uitate. Cine uită riscă aruncarea în iad.
Autor, coperte, imagini ilustrând universul barcelonez, link you tube spre un scurt documentar de prezentare dedicat Muzeului de Istorie al oraşului Barcelona:
https://www.youtube.com/watch?v=1ZPEBEr0jiQ