Portret: DOAMNA CHIAJNA
10 Octombrie 2020, 09:38
Doamna Chiajna (fiică a lui Petru Rareş şi soţie a domnitorului Mircea Ciobanul) s-a născut cu aproximaţie în jurul anului 1525, în Polonia. Chiajna este numele slavon pentru Despina, însă numele ei de botez a fost Ana. Cronicarii şi istoricii timpului au scris despre Doamna Chiajna cum că ar fi fost personificarea ambiţiei, a răutăţii şi a cruzimii. Însă se pare că realitatea a fost cu totul alta. Ea a fost omul, femeia vremii, a unor vremi totuşi destul de sângeroase. De exemplu, faptul că s-a afirmat despre ea că a avut o mare ambiţie de a-şi vedea fiii şi nepoţii, când pe tronul Moldovei când pe cel al Munteniei, este o fantezie a unor istorici. Cum tot fantezie a fost şi faptul că ea a fost considerată mama lui Petru Şchiopul, a lui Alexandru Voievod şi bunica lui Mihnea Turcitul. În realitate, Doamna Chiajna nu numai că nu a fost mama şi bunica lor, dar nici măcar nu avea cu aceştia vreun grad de rudenie. Mai mult chiar, ea le-a fost şi duşmancă. Aşa că, dezbrăcată de legendă şi adusă la proporţiile adevărate ale ciudatei sale firi, Doamna Chiajna ni se înfăţişează ca o femeie inteligentă, ambiţioasă şi energică.
* * *
Doamna Chiajna s-a căsătorit în anul 1546 cu domnitorul Munteniei Mircea Ciobanul, cunoscut în istorie pentru măcelărirea boierilor pe care i-a bănuit de trădare. Din această căsătorie au rezultat trei băieţi şi mai multe fete. După moartea lui Mircea Ciobanul (în 21 septembrie 1599), Doamna Chiajna s-a instituit ca tutore al fiului său mai mare, Petru cel Tânăr. Acesta, sprijinit de mama sa prin intrigi, momeli şi mulţi galbeni, de la o vârstă fragedă (13 ani), a reuşit să obţină aprobarea sultanului pentru a se urca pe tronul Ţării Româneşti. Domnia a ţinut şapte ani, timp în care Petru a domnit doar cu numele, Doamna Chiajna fiind necontestabil stăpâna ţării. Şi în timp ce i-a întărit domnia fiului prin daruri trimise otomanilor, ea a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a asigura şi viitorul fetelor ei. Astfel, pe Anca a căsătorit-o cu Banul Neagoi, pe Alexandra cu cămăraşul Gheorghe Hrisoverghi, iar pentru alte două fete a cerut sultanului doi fanarioţi. Au fost propuşi tânărul şi chipeşul Stamatie Paleologu şi Ion Cantacuzino (în vârstă de 50 de ani). Fiica ce urma să se căsătorească cu Cantacuzino, a fugit însă cu Radu Socol.
* * *
Ca să spele ruşinea aruncată pe obrazul Porţii otomane, Doamna Chiajna a trimis multe daruri. Numai că, în dimineaţa zilei de 7 mai 1568, atât ea, fiul ei Petru şi întreaga familie, au fost nevoiţi să ia drumul exilului. Înţelegând că nu ea era cauza acestui exil ci fiii săi, care erau consideraţi o ameninţare pentru domnitorii ce ocupau tronurile Ţărilor Române, Doamna Chiajna şi-a înduplecat băieţii (pe Mircea şi Radu) să îmbrăţişeze religia musulmană. Mai mult de atât, o fiică a sa (Dobra) a intrat în anul 1574 în haremul sultanului Murad. Pentru un timp zilele de mărire i-au zâmbit din nou. Bucurându-se de viaţă, ştiind însă că în ţară nu se mai putea întoarce, Doamna Chiajna nu s-a dat înlături de a unelti faceri şi desfaceri de domnii în Ţările Române. A încetat din viaţă în anul 1588, la Istanbul, în vârstă de 63 de ani.
VASILESCU GABRIELA