Jimmy Carter, al 39-lea preşedinte al SUA, a murit la vârsta de 100 de ani

Cel mai longeviv președinte american, Jimmy Carter, care a ajuns președintele SUA în urma contextului marcat de scandalul Watergate și războiul din Vietnam, s-a stins din viață la vârsta de 100 de ani. Om de afaceri, ofițer de marină, evanghelist, politician, negociator, autor, tâmplar și cetățean al lumii, și-a construit o carieră remarcabilă, definindu-se ca o figură aparte între cei 45 de bărbați care au deținut cea mai înaltă funcție în Statele Unite.

Jimmy Carter, un om care și-a păstrat simplitatea și modestia chiar și în fața puterii, s-a remarcat prin refuzul funcțiilor corporative și al discursurilor profitabile, alegând să trăiască din scris. A publicat 33 de cărți și a participat activ la renovarea a peste 4.300 de locuințe prin Habitat for Humanity.

Carter și-a dorit un guvern „competent și plin de compasiune”, dar administrația sa s-a confruntat cu provocări economice și politice majore, inclusiv inflația, creșterea prețurilor la energie și criza ostaticilor din Iran. Deși a avut realizări notabile – crearea Departamentului pentru Energie, inițiativele pentru conservare și acordurile de pace de la Camp David – a fost perceput ca un președinte limitat de circumstanțe istorice.

Născut pe 1 octombrie 1924 în Plains, Georgia, Jimmy Carter a crescut într-un mediu rural, unde cultivarea arahidelor, discuțiile politice și credința baptistă i-au format personalitatea. După absolvirea Academiei Navale din Annapolis, s-a căsătorit cu Rosalynn Smith și au avut împreună patru copii: Jack, Chip, Jeff și Amy.

Carter a intrat în politică în 1962 și, după un mandat ca guvernator al Georgiei, s-a lansat într-o campanie prezidențială de succes, devenind cel de-al 39-lea președinte al SUA în 1976. Mandatul său a inclus atât reușite – precum tratatele privind Canalul Panama și politica energetică națională – cât și provocări, precum criza energetică, accidentul de la Three Mile Island și intensificarea Războiului Rece.

După ce și-a încheiat mandatul în 1981, Carter a avut una dintre cele mai admirate cariere post-prezidențiale. A fondat Centrul Carter în 1982 pentru a promova drepturile omului, a mediat conflicte internaționale, a monitorizat alegeri și a lucrat pentru eradicarea bolilor infecțioase, ceea ce i-a adus Premiul Nobel pentru Pace în 2002. În același timp, a continuat să scrie și să-și exprime opiniile pe scena globală, inclusiv asupra conflictului israeliano-palestinian.

Un alt aspect remarcabil al vieții sale a fost căsnicia sa cu Rosalynn Carter, care a durat 76 de ani – cea mai lungă din istoria prezidențială a SUA. Povestea lor de dragoste, începută în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a rezistat încercărilor timpului și presiunilor vieții publice, Rosalynn redefinind rolul de Primă Doamnă prin implicare activă.

Viața sa rămâne un testament al dedicării față de pace, dreptate și umanitate.