Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: România, ceas aniversar! Invitat, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu
01 Decembrie 2020, 06:30
Realizator, Dan Manolache
La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani tuturor românilor!
Cum se și cuvine, în acestă seară vom avea o emisiune de sărbătoare și despre sărbătoare. Vom structura desfășurarea ei astfel încât să vorbim și despre timpurile vechi, despre personajele importante ale epocii Unirii, despre triumf și sacrificiu, despre speranțe și împliniri, dar și despre lumea de astăzi, într-o încercare de a afla dacă mai știm să ne bucurăm de sărbători.
Vom porni, așa cum spuneam, de la evocarea marilor personalități care au făurit Unirea și ne vom opri mai întâi la Regele Ferdinand. De ce? Pentru că oricâte merite ar avea marii oameni politici ai vremii, întruchiparea Unirii este Regele Ferdinad I, primul Rege al României Întregite.
De altfel, invitatul nostru, domnul Adrian Cioroianu, alături de domnul Adrian Radu, sunt autorii unei recente apariții editoriale intitulate „Ferdinand I. Regele cel Loial al României Mari”, o carte apărută de curând la Editura Curtea Veche. Iată, în viziunea autorilor, o scurtă prezentare a personajului principal:
„Ferdinand I a rămas în istoria noastră drept Ferdinand Întregitorul, primul rege al României Mari, care și-a slujit țara în unii dintre cei mai dramatici ani ai istoriei sale moderne. Spirit enciclopedic și militar prin vocație, neclintit în deciziile politice, dârz în război și blând în vreme de pace, renegat de țara natală în zorii Primului Război Mondial, răvășit de moartea unui fiu și de trădarea altuia, regele care îndrăgea trandafirii a rămas până la sfârșit o pildă de eleganță, jertfelnicie și noblețe sufletească.”
Vom evoca; firește și alte peronalități emblematice, dar și realitățile românești de acum mai bine de un veac.
În partea a doua a emisiunii vom discuta despre sărbătoare și despre capacitatate noastră de a ne bucura, de a o trăi cu sufletul, departe de stereotipuri, dincolo de lozinci patriotarde și false. Îmi vin în minte zilele de 23 august și 1 mai, sărbătorite cu mare desfășurare propagandistică în vremea comunismului. Am păstrat involuntar în minte câteva replici, câteva imagini ale realității ce se ascundea sub torentul de cuvinte goale ce se revărsa din toate părțile asupra noastră.
Despre defilarea de la 23 august îmi amintesc de pildă că am aflat de la colegii mei, muncitori, tehnicieni și ingineri ai Uzinei Tehnometal, că momentul cel mai important al participării noastre la defilare, un moment de neratat, nu este în niciun caz trecerea prin fața tribunei oficiale, ci ar putea să-i urmeze imediat pentru că, în zona Pieții Scânteii, s-ar putea „să se bage... crenvurști”! Îmi mai amintesc și câteva imagini care mi-au marcat una dintre verile anilor ‘80. De la fereastra laboratorului în care lucram vedeam zilnic grupuri de tineri care, pe terenul alăturat, închipuiau cu trupurile lor, îndemnați strident de comenzi rostite prin portavoce, pe o căldură infernală.... fabrici și uzine, mimau scene de muncă și figurau chiar, cu fâlfâiri de eșarfe, fumul tricolor ce ieșea din coșurile acestor citadele fremătătoare ale vremurilor noi.
Cu tristețe vedeam cum, din când în când din edificiu se prăbușeau, doborâte de caniculă, câte o „cărămidă” vie sau un „fir” de fum și primeau primul ajutor de la personalul unei „salvări” parcate la marginea.
Îmi amintesc și frigul pe care l-am simțit de multe ori la 1 mai când în subțiri uniforme de pionieri treceam prin fața unei tribune instalate pe bulevardul care străbătea Crângul Buzăului...
Aceste amintiri ale mele dar, sunt convins, și ale multora dintre cei de astăzi, vor fi alterat oare sentimentele pe care le încercăm într-o zi de sărbătoare? Pe de altă parte, cei tineri pot oare să-i descopere bucuria, obișnuiți, mulți dintre ei, să trateze totul cu o „modernă” detașare? Cum trăiesc francezii sau alte popoare europene aceste evenimente?
Iată doar câteva întrebări la care vom căuta răspunsuri care să ne ajute să înțelegem mai bine lumea în care trăim.
Fotografiile reproduse au fost preluate de pe site-ul wikipedia.