Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Posteritatea lui Alexandru Ioan Cuza. Invitat, prof.univ. dr. Georgeta Filitti

marți 21 aprilie 2020 - Realizator, Dan Manolache.

Hristos a Înviat! Vă urăm ca Sărbătoarea Învierii Mântuitorului să vină cu sănătate, lumină și speranță!

Vom continua în emisiunea din această seară să discutăm despre Domnitorul Unirii, stăruind asupra modului în care Cuza vodă a rămas în istorie, despre mitul care l-a înconjurat ca un nimb încă din timpul vieții dar, mai ales, după moartea sa, în exil, la Heidelbeg în ziua de 3 mai 1873.

Mai cu seamă țăranii l-au iubit pentru felul său dea fi, direct, apropiat de oameni și de durerile lor, imaginea sa de adversar al corupției și mai ales, pentru curajul de a impune reforma agrară din 1864.

Cuvintele din proclamația cu care Domnitorul a însoțit Legea rurală au rămas multă vreme în inimile lor: ” claca și toate celelalte legături silite între voi și stăpânii voștri de moșii, sunt desființate prin plata unei drepte despăgubiri.......dovediți că și în România, munca liberă produce îndoit decât munca silită.....faceți case bune și îndestulătoare, înconjurați-le cu grădini și pomi roditori....statorniciți mai ales pretutindeni școli, unde copiii voștri să dobândească cunoștințele trebuitoare pentru a fi buni plugari și buni cetățeni.......fiți bărbați de pace și de bună rânduială aveți încredere în Domnul vostru, care vă dorește tot binele; dați ca și până acum, pilda supunerii către legile țării voastre....iubiți România care, de astăzi este dreaptă pentru toți fii săi.”

Dacă făurirea legendei care l-a avut ca personaj principal pe Alexandru Ioan Cuza poate fi ușor de explicat, ne vom referi, pe parcursul emisiunii și la o enigmă. O enigmă ce își așteaptă și astăzi o deslușire fără echivoc, aceea a asasinării la 8/20 iunie 1862, a lui Barbu Catargiu primul Prim Ministru al al celor două principate.

Revenind la posteritatea lui Alexandru Ioan Cuza, vom analiza felul în care el afost anexat, ca o efigie, de propaganda regimului comunist. Personajul conturat în acea perioadă și prezent, decorativ, la toate evocările patriotarde de care s-a ”bucurat” istoria noastră în acea perioadă are numai calități. Provine din popor, iubește și este iubit de ”masele populare”, susține idealuri democratice și egalitariste și mai ales, este un adversar ireductibil al ”reacțiunii” al ”monstruoasei coaliții” care l- a și înlăturat de la tron. Alexandru Ioan Cuza devie prin această cosmetizare ideologică, opusul celui care i- a succedat la tron, Regele Carol I, cel care, potrivit aceleași ideologii, a instaurat o epocă a ”împilării” de care românii au scăpat abia în 1947 prin abolirea monarhiei și preluarea deplină a puterii de către regimul comunist.

În finalul emisiunii, ne vom referi la modul în care ne raportăm astăzi la Alexandru Ioan I dar și la omul Cuza, menționând calități și defecte, într-o încercare de a defini locul pe care această mare personalitate merită să-l ocupe, cu dreptate, în istoria noastră.

Fotografiile reproduse au fost preluate de pe siturile Wikipedia și RADOR

https://www.mixcloud.com/RadioRomaniaCultural/idei-%C3%AEn-nocturn%C4%83-pagini-de-istorie-posteritatea-lui-alexandru-ioan-cuza/