Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Momente decisive a Celui de al Doilea Război Mondial

Ora: 21.10- 22.00

Realizator, Dan Manolache

https://www.mixcloud.com/RadioRomaniaCultural/pagini-de-istorie-12-mai-2020/

Invitat, dr. Ottmar Trașcă, șeful sectorului Istorie Universală și Relații Internaționale al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române .

Vom continua în emisiunea din această seară să trecem în revistă momente decisive ale istoriei Celui de al Doilea Război Mondial de la încheierea căruia, pe teatrul european de operațiuni, ne despart trei sferturi de veac. Vom încerca să caracterizăm pe scurt reperele emisiunii, teme și subiecte.

Evoluția relațiilor germano- sovietice pornind de la momentul Arbitrajului de la Viena.

Vom
pune în evidență pe de o parte nemulțumirile lui Hitler care
considera de pildă că ocuparea de către sovietici a nordului
Bucovinei este ”o palmă pe obraz” și de asemenea era nemulțumit
de anexarea rapidă de către Stalin a Țărilor Baltice. Hitler nu
avea încredere în dictatorul sovietic pe care îl suspecta că ar
dori să- și extindă influența asupra întregii Românii, privând
Germania de esențiale resurse de petrol. La rândul lui Stalin era
nemulțumit de faptul că Germania acordase, după episodul Viena,
garanții tertoriale României, garanții îndreptate evident
împotriva URSS.

Neîncrederea
se menține și după vizita lui Molotov la Berlin în noiembrie 1940
sau încheierea unui nou acord diplomatic cu URSS la 10 ianuarie
1941.

De
fapt era mai mult decât neîncredere. Intențiile lui Hitler erau
acelea de a declanșa un război cu Rusia, un război inevitabil, în
opinia lui, pentru a deveni cu adevărat săpânul Europei. O spune
încă la 31 iulie 1940 generalilor invitați la Berghof, după cum
consemnează gen. Halder ”Marea Britanie se bazează pe Rusia și
SUA. Dacă lichidăm Rusia, speranța în SUA ar dispărea de facto
pentru că puterea Japoniei ar crește... Dacă distrugem Rusia,
unica sa salvare, Anglia se va prăbuși odată cu ea.” Un
raționament de inspirație ....napoleoniană!

Planul
de invazie a URSS este elaborat, astfel încât la 3 februarie Hitler
îl semnează sub numele de ”Barbarossa”. Va fi după cum o
spune Fuhrerul ”un conflict între două viziuni asupra lumii”,
un altfel de război: ” un război de anihilare”.

Războiul din Balcani.

Un eventual atac german asupra URSS nu se putea produce însă dacă zona Balcanilor nu s-ar fi aflat sub controlul Axei. În acest sens agresiunea italiană asupra Grciei declanșată prin nota ultimativă din 28 octombrie 1940 și mai ales cursul dezastruos al invaziei mussoliniene, mai mult au încurcat planurile lui Hitler.

Nu doar că armata italiană a fost învinsă de cea greacă și respinsă cu 50 de km în spatele frontierei albaneze, dar în Grecia debarcaseră însemnate forțe britanice.

Hitler
se decide să intervină, ocupă într-o săptămână Jugoslavia,
după un sălbatec bombardament al Belgradului și apoi, în alte
trei, Grecia cu toată împotrivirea trupelor grecești și
britanice.

Consecința,
atacul asupra URSS este amânat de la mijlocul lui mai până în a
doua jumătate a lunii iunie.

Operațiunea ”Barbarossa”.

Atacul asupra URSS era așadar de multă vreme hotărât și pregătit. Asta deși Stalin respectase cu strictețe prevederile economice ale înțelegerii cu Hitler. El avea să se declanșeze la 22 iunie 1940 și cel puțin aparent, a luat complet prin surprindere atât armata cât și pe însuși Stalin în ciuda multor informații pe care le primise din surse credibile. Așa se face că războiula început dezstruos pentru sovietici.

Avans rapid al celor trei grupuri de armete germane, distrugerea unei mari părți a aviației sovietice încă din prima zi, încercuiri soldate cu sute de mii de prizonieri. Totuși au apărut diferențe de concepție în stabilirea strategiei și tacticii ofensivei germane ceea ce a dus la întârzieri și la pierderea, pentru invadatori, a unui timp prețios.

Intrarea României în război, motivații și obiective.

Venit
la putere la 6 septembrie 1940, generalul Antonescu nu și-a scuns
niciodată opțiunea de a lega România de politica lui Hitler. Încă
pe 21 septembrie, într-o ședință a Consiliului de Miniștri,
spunea, arătând și obiectivul acestei alegeri: ”noi mergem 100%,
până la moarte, alături de Axă....însă eu vreau să răstorn
Arbitrajul de la Viena fără să o spun.” A spus-o totuși chiar
lui Hitler în timpul vizitei din noiembrie 1940 și Paul Schmidt,
interpretul Fuhrerului, consemnează răspunsul ambiguu al acestuia
care afirma că ”poate să-l asigure pe generalul Antonescu că
înțelegea pe deplin sentimentele, mânia și durerea sa.”
Dealtminteri, ar fi adăugat Hitler, ”istoria nu se va opri la anul
1940.”

Vom
vorbi pe parcursul emisiunii de decizia generalului de a continua
participarea la război și după eliberarea teritoriilor răpite cu
un an în urmă, așadar după atingerea Nistrului dar și despre
angajarea unor numeroase unități militare romînești în războiul
antisovietic în condiții în care nu exista o alianță formală
între România și Al Treilea Reich. O participare care a dus, numai
la Stalingrad, la pierderea a 158.854 de militari români, morți sau
prizonieri.

Ne
vom referi apoi la marile bătalii, cruciale, de pe Frontul de Est, a
Moscovei, a Stalingradului și cea de la Kursk, bătalii care au
inversat practic cursul războiului, ducând alături de debarcarea
din Normandia la înfrângerea Germaniei naziste.

Vom
trce în revistă și agendele conferințelor de la Casablanca,
Teheran și Yalta, conferințe care au conturat configurarea
postbelică a lumii.

Vom
încheia emisiunea cu referiri la capitularea necondiționată a
Germaniei naziste la 8 mai 1945 și la dimensiunea criminală a
regimului sintetizată prin xenofobie, antisemitism și până la
urmă dispreț față de condiția umană.

Ne
vom opri din nou la evenimentele di România insistând asupra
actului de la 23 august 1944, asupra semnificație sale interne și
externe. În context vom analiza și implicațiile așa numitului
”acord de procentaj” convenit de Stalin și Churchill la 9
octombrie 1944.

Fotografiile
reproduse au fost preluate de pe site-ul Wikipedia