Idei în nocturnă – Pagini de Istorie: Florica, vatra Brătienilor (2)
11 August 2020, 10:53
marți 11 august 2020, ora 21.10
Invitat, dr. Narcis Dorin Ion, directorul general al Muzeului Național Peleș. Realizator, Dan Manolache.
Vom continua în această seară să evocăm Florica, reședința Brătienilor, dar și personalitățile ”dinastiei de Argeș” care au dat strălucire acestui loc, pornind de la cartea minunată pe care o datorăm invitatului nostru, domnul dr. Narcis Dorin Ion și a fost editată de Muzeul Național Brătianu Ștefănești- Argeș.
Am stăruit în emisiunea trecută asupra personalității lui Ion. C. Brătianu, mare om politic, a avut cel mai îndelungat mandat de prim Ministru al României (1876- 1888), dar și cel care a transformat Florica într-o impunătoare reședință. În emisiunea pe care vă invităm să o ascultați cu începere de la ora 21.10 vom evoca personalitatea fiului său, Ion.I.C. Brătianu, după mulți istorici cel mai important om politic român, cel care a iubit ca nimeni altul Florica și a transformat-o într-o emblemă a Brătienilor, într-un reper arhitectural și agricol al României vremii sale.
Inginerul cu studii la Paris, marele om politic era și un adevărat om de cultură. Iată doar un argument oferit în memoriile sale de I.G. Duca, o discuție purtată în 1914 cu Regina Elisabeta despre Evul Mediu german: ”o discuție vie, pitorească, savantă, asupra Evului Mediu și, în special asupra feudalității germane. Ascultam fermecat și surprins acest interesant și pasionant dialog. Nu știam ce să admir mai mult: erudiția bătrânei regine, bogăția cunoștințelor lui Brătianu, limbajul literar alcelei dintâi, argumentația convingătoare a celuilalt, sau mai presus de toate, spectacolul de înaltă intelectualitate ce se desfășura înaintea noastră.”
Ionel Brătianu era pasionat de istorie. O dovedesc imensa și valoroasa bibliotecă de la Florica dar, mai cu seamă cunoștințele sale profunde despre trecut. De pildă, comentând un studiu al fiului său Gheorhe Brătianu, spunea, devoalând și modul în care percepea și interpreta istoria:”...ai combătut politica lui Mihai Viteazul. Admit că nu exista atunci la noi sentimentul național, după cum nu exista nici în alte țări, dar valoarea lui Mihai Viteazul, ca simbol al întregirii neamului rămâne întreagă. De câte ori ne gândim la ardeal ne gândim la dânsul. El e de fapt întâia confirmare reală a drepturilor noastre asupra acestei țări. ... Ai dat preferință politicii de conservare și de oportunism a lui Ștefan cel Mare și a altor voievozi....... Oportunismul în politică e un mijloc foarte bun, nu e însă decât un mijloc. Peste oscilațiile unei politici oportuniste, trebuie să fie încă ceva, mai înalt, mai nobil, trebuie un scop, un ideal. Nu trebuie să exagerăm nici într-un sens nici în altul.”
Ion I.C. Brătianu a fost omul care a condus cu succes o lungă și grea perioadă, politica României O recunoaște însăși Regina Maria, în memorii, la moartea lui Ionel Brătianu, 24 noiembrie 1927: ”Marele și puternicul om, sprijinul țării, susținătorul Dinastiei, așa-numitul tiran, stăpânul, conducătorul, capul! Brătianu și Regina! Cât de des au fost numele noastre alăturate ca două forțe și de multe ori cu insulte violente din partea opozanților noștri.” Și adăuga: ” Incredibil! Tragic, aproape sinistru. Și acum, ce va fi acum?! La doar patru luni după moartea regelui său. Iar noi am rămas neajutorați: doua femei, un copil și un tânăr cu doi bătrâni alături de el, dușmani în toată țara noastră, gata să o distrugă, iar în afara țării, sânge din sângele meu, cel care și-a trădat îndatoririle și acum, obosit de libertatea pe care a descoperit-o, a dezamăgit lumea, cerând ceea ce în mod legal, nu mai are dreptul.”
Cum vedea Ion C. Brătianu viitorul României în perioada Regenței, aflăm de la Constantin Argetoianu care consemnează o convorbire cu acesta, convorbire desfășurata cu doar câteva zile ănmaintea declanșării infecției care i-a dus sfârșitul: ”Dumitale am să-ți mărturisesc un secret; nu l-am destâinuit nici lui Vintilă, nici lui Duca.... Am intenția să nu las puterea din mână cât timp va dura minoritatea Regelui. Și poate și un an sau doi după majoratul lui. Îl faut le mettre en selle- Hohenzollernii se dezvoltă târziu. Să dea Dumnezeu să nu evolueze și ăsta prost ca tatăl său.”
Să părăsim evocările politice și să ne întoarcem la.....Florica. Frumusețea reședinței este întregitu de un frumod parc, inițial o grădină mai mult sau mai puțin obișnuită dar care cu timpul se transformă în obiect de admirație pentru familie și pentru vizitatori. La început regina curții era....glicina. A fost apoi construită o seră, au fost angajați succesiv un grădinar ceh și unul elvețian care i-au schimbat fața. Erau și atracții:Ionel a construit pentru nepoți o căsuță într-un copac iar Pia Alimănișteanu evocă cu nostalgie un bătrăn castan care ar fi fost martor trecerii timpului vreme de opt secole... Tot Ionel Brătianu îmbogățește parcul cu o coloană adusă din Dobrogea, basorelieful ”cavalerului trac” provenind de la Sarmisegetusa și mai ales cu bisericuța lui Horea din Abac, a cărei poveste o vom spune pe parcursul emisiunii. Acum doar o strofă din superba poezie a lui Ion Pillat ”Biserca lui Horea”:
”Mai stai visând la munții, ce șoimi și aur poartă?
Pe valea Argeșului șoptind îi mai auzi?
Pribeagă lângă Argeș, vădană printre duzi,
Biserici pustie și fără brazi la poartă.”
Vom vorbi firește și depre atât de prețuita vie a Brătienilor, despre livadă, despre fermă, despre herghelie, despre istoria acestor mândrii ale lui Ionel Brătianu și a fraților săi după anul 1927 și apoi în vremea comunismului. Vom vorbi și despre destinele membrulor familiei Brătianu pornind de la această minunată carte ”Florica. Vatra Brătienilor”, o carte care asteaptă parcă un scenarist și un regizor talentat care să ne ofere un serial cinematografic sau de televiziune care ar fi cu siguranță de mare succes.
Fotografiile au fost postate prin bunăvoința autorului căruia îi mulțumim.