Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - „Elena Ceaușescu sau anatomia unei dictaturi de familie.” Invitat, dr. Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române
18 Mai 2021, 07:00
Realizator, Dan Manolache
Vă invităm ca în această seară să urmăriți a doua emisiune pe care o dedicăm comunismului românesc. Vă reamintim că pe 8 mai s-au împlinit o sută de ani de la înființarea Partidului Comunist din România, filială a Internaționalei a III-a.
Vom discuta cu autorul, despre conținutul une cărți foarte recent apărute la Editura Litera. Vă vom spune dintru început că domnul Cosmin Popa reușește o excelentă „biografie” a regimului comunist din România din 1965 până în 1989 prin raportare la biografie politică a Elenei Ceaușescu. Chiar în perioada comunistă dar mai ales în ultimii 30 de ani s-a acreditat ideea că Elena Ceaușescu a fost geniul rău al soțului său, că ea este vinovată de toate derapajele grotești ale regimului prin influența din ce în ce mai mare pe care a căpătat- o în structurile de partid și de stat unde răutatea, incultura, invidia, limitele sale intelectuale ar fi influentat decisiv, în rău desigur, evoluția României.
Este un punct de vedere pe care dr. Cosmin Popa îl demontează în fiecare capitol al lucrării sale. El afirmă că „Elena Ceaușescu a fost expresia cea mai pură a dorinței nestăpânite de putere a lui Ceaușescu. Bolnav de putere, Ceaușescu a acceptat delegarea unei părți din aceasta către o extensie a sinelui, dar nici atunci fără a- și păstra ultimul cuvânt întotdeauna....descrisă de multe ori de slujitorii regimului în antiteză cu soțul ei , Elena Ceaușescu nu era decât o fațetă a personalității acestuia...”
Urmând capitolele cărții, vom vorbi despre construcția sistemului, vom afla ce se ascundea în spatele campaniei de „promovare” a femeilor în „munci de răspundere”, vom pătrunde în „intimitatea intelectuală a Elenei Ceaușescu.....și în universul domestic”, vom analiza „dictatura bicefală” și nu în ultimul rând vom urmări treptata izolare a cuplului conducător nu numai de societatea românească ci și de realitatea contra căreia au făcut totul pentru a se proteja.
Referitor la aceasta, iată în sinteză, câteva dintre concluziile autorului cărții despre Nicolae Ceaușescu: Concentrarea absolută a puterii în mâinile liderului PCR, apoi delegarea haotică a unor competențe către soția sa, pe măsură ce problemele cărora trebuia să le facă față regimul se acutizau, au redus până la disparișie canalele de comunicare ale liderului cu partidul și societatea. În locul realității „obiective”, Ceaușescu a preferat imaginile construite inconștient prin comunicarea autentică exclusiv cu soția sa, dând celorlați impresia că este prizonierul unei persoane. În realitate, procesul s-a desfășurat în ritmul impulsurilor date de lider, care în mod voit și-a simplificat realitatea înconjurătoare, prin filtrarea drastică a informațiilor cu care intra în contact, păstrând doar aparența birocratică a controlului.” și despre Elena Ceaușescu: „ Lipsită de minima proprietate a conceptelor, dar înzestrată cu un istovitor instinct de vânător, Elena Ceaușescu își închipuia lumea asemenea unui imens teatru de păpuși, în care oamenii erau marionete, informațiile din dosarele Securității, sforile, iar ea și soțul ei mânuitorii care dictau gândurie și faptele celor dintâi.”
Condusă astfel în România comunistă „dictatura proletariatului”, ea insăși o creația a propagandei pentru a masca preluarea puteri de către un grup aflat la vârful partidului, a fost înlocuită, de data aceasta în mod real cu dictatura unui clan,Un proces pe care remarcabila lucrare despre care vom discuta ni-l face accesibil.
Imaginile selectate au fost preluate de pe site- urile Wikipedia și Agerpress