Idei in nocturnă. Pagini de Istorie: Conflictele din Orient, realităţi şi determinări istoriografice. Invitat, conf.univ.dr.Laura Sitaru, decan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti
30 Martie 2021, 06:00
Vă invităm să ascultați în această seară, în intervalul 21.10 – 22.00, o emisiune din fonoteca Paginilor de istorie, care a fost difuzată în premieră pe data de 28 ianuarie 2020. Invitata este conf. univ. dr. Laura Sitaru, decan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti.
În ultima perioadă, lumea noastră priveşte nu doar cu îngrijorare, ci chiar cu teamă către Orient. Uciderea de armata americană a generalului iranian Qassem Soleimani, cel care în ierarhia puterii ocupa practic locul secund, după cel al ayatolahului Ali Khamenei, şi controversele care au urmat, sunt doar ultimele evenimente care alimentează acest sentiment.
Nu am folosit întâmplător sintagma „lumea noastră”. Constatăm că, din ce în ce mai mult, ea, „lumea noastră”, pare mai diferită şi mai ireductibil separată de „lumea lor”, cea arabo- islamică. Presa îşi îndreaptă atenţia, de cele mai multe ori, doar către aceste confruntări, iar asta sporeşte tendinţa de a „judeca cu uşurinţă” şi potenţează instinctele de autoprotecţie. Din ce în ce mai mulţi europeni şi americani au ajuns să fie convinşi că Islamul este, sau se declară a fi, cel mai mare duşman al valorilor în care credem.
Avem şansa ca în această seară să purtăm un dialog pe această temă cu un excelent cunoscător al civilizaţiei arabo-islamice clasice, dar şi moderne şi contemporane. Vom încerca să înţelegem ceea ce se întâmplă în Orient şi să căutăm explicaţiile pe care ni le poate oferi istoria.
Doamna prof. dr. Laura Sitaru este invitatul potrivit şi pentru că este titularul unui interesant program de masterat care are ca temă „Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi”. Vom cita pentru edificare câteva fraze din prezentarea conţinutului său ce se referă la „conflictele din Orientul Mijlociu, tensiunile generate de disoluţia fostei Iugoslavii, aspiraţia Turciei de a adera la Uniunea Europeană, revoluţiile şi tensiunile din ţări islamice precum Tunisia, Algeria, Egiptul şi Siria.” Consecinţele acestor evoluţii, se spune în aceeaşi argumentare, „au condus la reconfigurarea politică a zonelor respective, la extinderea unor zone de conflict tradiţionale, dar şi la apariţia altora, determinând, totodată, accentuarea fenomenului migraţiei către spaţiul Uniunii Europene, fenomen asociat cu diverse conflicte economice şi culturale. Aceste condiţii au reînnoit, în ultimii ani, interesul faţă de valorile definitorii ale ţărilor islamice, nu doar în Statele Unite ale Americii şi în Europa occidentală, confruntate cu ameninţarea terorismului şi cu problemele concrete generate de valurile succesive de refugiaţi.”
Intenţionăm aşadar ca în emisiunea din această seară să vorbim nu doar despre ultimele evenimente politice ce definesc situaţia din regiune, ci să înţelegem care sunt explicaţiile lor. Ne vom referi la religia islamică şi la conflictele din interiorul său. Vom încerca să înţelegem ce îi deosbeşte pe sunniţi de şiiţi, sufiţi sau alawiţi. Vom stărui asupra structurii politice şi religioase a statelor cu populaţie musulmană, a modului în care aceste ţări interacţionează cu statele democratice. Vom analiza şi impactul pe care interesele marilor puteri prezente în Orient îl are asupra escaladării unor conflicte ce ar putea fi, poate, rezolvate prin negociere, un cuvânt atât de familiar orientalilor.
Suntem oare chiar atât de departe de convingerile marelui mistic sufit din Andaluzia, andaluz Ibn Arabi? Trăitor între 1165 şi 1240, el susţinea că „Inima mea poate fi orice: o pajiște pentru gazele, o mănăstire pentru călugări creștini, un templu pentru idoli, Ka'ba pelerinului, tablele Torei și cartea Coranului. Eu cred în religia dragostei, oriunde s-ar îndrepta caravanele sale, căci dragostea este religia și credința mea”.
Realizator Dan Manolache
Fotografiile au fost preluate de pe site-urile Agerpres şi Wikipedia.