Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Comunizarea României, anihilarea şi desfiinţarea partidelor politice democratice
30 Octombrie 2018, 06:51
marţi 30 octombrie 2018, ora 21.10
Comunizarea României, anihilarea şi desfiinţarea partidelor politice democratice. Invitat, prof.univ.dr. Dragoş Petrescu. Realizator, Dan Manolache.
În „Jurnalul Fericirii”, Nicolae Steinhart consemnează o replica rostită de tatăl său la adresa lui şi a altor mulţi oameni ce priveau, in august 1944, intrarea trupelor sovietice în Bucureşti: “Dobitocule, stai şi te uiţi tâmpitule, staţi şi vă uitaţi cu toţii şi nu ştiţi ce vă aşteaptă, uite-i cum râd, or să plângă cu lacrimi amare şi tu la fel…..Hai acasă!”
Îndrăznesc să cred că puţini români aveau atunci această luciditate. Cei mai mulţi se bucurau de ceea ce credeau a fi încheierea războiului şi se pregateau sa-şi reia viata din punctul în care ea fusese tulburată de vremurile cumplite ce se abătuseră asupra ţării.
Mulţi dintre ei crezuseră declaraţia lui Molotov care, la 2 aprilie 1944 când Armata Roşie pătrundea în România, spusese: „Intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României a fost dictată exclusiv de necesităţi de război…..fără scopul de a dobândi vreo parte din teritoriul României, sau de a schimba orânduirea socială din România”. Istoria consemnează, prin pana lui Milovan Djilas, însă o frază semnificativă pentru destinul Europei postbelice rostită de stăpânul de la Kremlin un an mai târziu, în aprilie 1945: „Acest război nu este ca în trecut. Oricine ocupă un teritoriu îşi impune propriul său sistem social. Fiecare impune propriul său sistem social, până unde înaintează armata lui. Altfel nu poate fi."
Altfel nici nu afost şi românii aveau să se convingă destul de repede că ţara lor, departe de a-şi relua cursul democratic al existenţei sale, este supusă unui rapid proces de comunizare. Un proces în care principalii adversari ai comuniştilor erau partidele politice democratice.
Vom vorbi în emisiunea din această seară despre primele acţiuni de instaurare în România a unei noi şi necunoscute orânduiri.
Totul se făcea după un plan bine configurat. Iată câteva direcţii de acţiune în vedera preluării puterii: acţiuni de intimidare şi subminarea a activităţii opoziţiei, scindarea partidelor de opoziţie, scindarea „frontului bughez”, controlul asupra armatei.
Adversarul cel mai puternic era Partidul Naţional Ţărănesc care a fost şi el, în cele din urmă, anihilat. La 14 iulie 1947, câţiva dintre liderii săi importanţi în frunte cu Ion Mihalache au căzut în cursa întinsă de organele de Securitate fiind arestaţi la Tămădău pe când se pregăteu să părăsească ţara. 15 zile mai târziu, cel mai puternic partid din România era desfiinţat iar la 29 octombrie 1947 începea procesul liderilor săi.
În actul de acuzare se vorbea despre complot contra statului, spionaj, fascism. Iuliu Maniu era „demascat” cu un cinic dispreţ al adevărului. Era acuzat că ar fi fost „colaborator” al conducătorilor Austro- Ungariei în politica lor de oprimare a poporului român, că a încercat „să împiedice” actul unirii de la 1918, că in perioada interbelică a fost un „reacţionar şi un sprijinitor al fascismului” iar apoi un susţinător al lui Antonescu şi al războiului împotriva URSS. După 23 august, alături de el s-au strâns, susţinea acelaşi act de acuzare, toţi „fasciştii şi reacţionarii”, „trădătorii de ţară” şi „agenţii imperialismului”. Sentinţa a fost dată la 11 noiembrie 1947. Maniu, atunci în vârstă de 74 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viată şi a murit, câţiva ani mai târziu, pe 5 februarie 1953, în temniţa de la Sighet.
Vă invităm aşadar să ascultaţi o emisiune despre asaltul prin care, în perioada 1944- 1947, România a fost ocupată de comunism.
Astăzi privim oarecum detaşaţi această pagină îngălbenită a istoriei noastre…. Folosind un cuvânt din arsenalul propagandei din acele vremuri credem că ar trebui să fim „vigilenţi”, să nu cumva să ne fure…..somnul raţiunii.
Sursa imaginilor ce reprezintă intrarea trupelor sovietice în Bucureşti- Arhivele Nationale ale Romaniei si Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania. Fototeca online a comunismului românesc, cota 15/1944, cota 121/1944.
