Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Bătălia pentru Casa Albă. Desfășurare, rezultate, perspective. Invitat, prof. Sorin Antohi
10 Noiembrie 2020, 06:30
marți 10 noiembrie 2020, Radio România Cultural (21.10- 22.00)
Realizator, Dan Manolache
Întotdeauna alegerile prezidențiale din SUA
au suscitat un interes mondial. Firesc am spune pentru că, președintele celui
mai puternic stat din lume este un jucător esențial pe scena politică a
planetei noastre. De această dată însă interesul a fost sporit de faptul că,
mai mult ca oricând, înfruntarea s-a produs între concepții aparent total
diferite și de aici gradul fără precedent de polarizare a electoratului, dar și
a celor care au urmărit din exterior cursa pentru Casa Albă. Cu un grad foarte
mare de probabilitate ea a fost câștigată de candidatul democrat Joe Biden care
va deveni la 20 ianuarie al 46-lea președinte al SUA.
Iată câteva comentarii ale presei
internaționale preluate după Revista Presei alcătuită de Agenția de Presă a
instituției noastre, RADOR.
(FILES)(COMBO) This combination of file pictures created on October 22, 2020 shows US President Donald Trump (L) and Democratic Presidential candidate and former US Vice President Joe Biden during the final presidential debate at Belmont University in Nashville, Tennessee, on October 22, 2020. - US President Donald Trump on October 26, 2020 taunted opponent Joe Biden for forgetting his name and calling him "George" just a week before the election. Trump, 74, has often accused Biden, 77, of being senile as the two candidates battle it out ahead of the November 3 vote. Joe Biden's habit of verbal gaffes reemerged on October 25, 2020 evening when he struggled to remember Trump's name as he addressed a virtual concert by TV link.He twice called his opponent "George" -- perhaps a reference to one of the Bush presidents. (Photos by Morry GASH and JIM WATSON / AFP)
Săptămânalul parizian Le Point: „După patru
zile de suspans tensionat, fostul vicepreşedinte a depăşit pragul de 270 de
electori. Donald Trump, al cărui mandat se va încheia pe 20 ianuarie, nu şi-a
recunoscut încă înfrângerea. Joe Biden a rostit sâmbătă primul discurs în
calitate de preşedinte ales și a promis că va uni America; el le-a cerut
americanilor să nu-și mai trateze „opozanţii ca pe duşmani”.
Potrivit CNN, care a transmis discursul
vicepreşedintelui ales Kamala Harris, reținem că „democraţia Americii nu e
garantată, ci este atât de puternică pe cât e voinţa noastră de a lupta pentru
ea, de a o păstra şi de a nu o lua ca dată”. Harris a rezumat totodată
prioritățile noii administrații: înfrângerea pandemiei, reconstrucţia
economiei, eliminarea rasismului din justiţie şi societate, combaterea crizei
climatice, „unificarea ţării şi vindecarea sufletului naţiunii”.
Săptămânalul german Der Spiegel titrează că
„Joe Biden ar putea avea nevoie de un miracol pentru a reconcilia America”, iar
Cotidianul britanic The Financial Times consideră și el că pe Biden „abia acum îl
așteaptă cele mai grele încercări”, întrucât „nici un președinte postbelic n-a
mai moștenit o țară asediată în așa măsură”.
Ziarul conservator american Wall
Street Journal îl „felicită pe președintele ales Biden” și-i dorește
succes, dar îi atrage atenția asupra unei derive spre stânga radicală a Partidului
Democrat.
În editorialul său cotidianului The
Washington Post alege să felicite democrația americană, care „și-a
probat adaptabilitatea prin alegerea lui Joe Biden”. „Oportuniștii amorali vin
și pleacă. Principiile fondatoare ale națiunii mai prind o nouă zi, mulțumită
unei generații de alegători care și-au făcut datoria de a perpetua Republica”.
The New York Times
scrie că „președintele nu intenționează să rostească imediat obișnuitul discurs
[de acceptare a înfrângerii]
devenit tradițional”, iar oamenii săi „au promis
să continue bătălia juridică”. Trump a afirmat că Biden încearcă „să se declare
în mod fals” învingător și că „alegerile sunt departe de a se fi încheiat”.
Revista americană de politică externă Foreign
Policy, a notat că „aliații europeni care s-au ciocnit frecvent cu
Trump pe tema cheltuielilor militare și a comerțului au fost printre primii
care l-au felicitat pe președintele ales”. Președintele francez Emmanuel
Macron, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Boris Johnson,
președintele polonez Andrzej Duda, dar și președintele Consiliului European,
Charles Michel, s-au grăbit să trimită mesaje de felicitare și să-l asigure pe
Biden de dorința lor de cooperare. Câțiva lideri care își exprimaseră sprijinul
pentru Trump nu au făcut-o încă: Jair Bolsonaro din Brazilia sau Rodrigo
Duterte din Filipine; la fel președintele rus Vladimir Putin și premierul
israelian Benjamin Netanyahu, scrie Foreign Policy.
Totuși, ultimul preşedinte sovietic Mihail
Gorbaciov a declarat duminică agenției TASS că Biden „înţelege importanţa
relaţiilor cu Rusia” şi că „speră la restabilirea încrederii între cele două
ţări”. Asta în opoziție cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, care
a declarat agenției BELTA că alegerile din SUA au fost „o bătaie de joc la
adresa democrației”. O poziție rezervată a adoptat și primul ministru ungar
Viktor Orbán care „a refuzat până acum să îl felicite pe președintele ales”,
informează Euronews.
Doar din aceste spicuiri de presă datorate,
așa cum spuneam, profesionalismului colegilor de la RADOR ne putem formula
multe întrebări la care vom încerca răspunsuri pe parcursul emisiunii.
Vom încerca să caracterizăm baza electorală a
fiecărui candidat, vom încerca să evaluăm cât de adâncă este falia care
fracturează societatea americană și care sunt șansele lui Joe Biden în
încercarea de a reduce adversitățile, vom vorbi despre prioritățile noii Administrații
americane, despre asemănările și deosebirile pe care le putem deja pune în
evidență între cele două maniere de a face politică. Ne vom referi firește și
la parcursul extern previzibil al viitoarei Administrații americane, cu accent
deosebit asupra relațiilor cu UE, Rusia, China, țările din Orientul Apropiat,
dar și cu Teheranul, fără a neglija descifrarea viitoarelor relații între SUA
și țările foste comuniste și, desigur, implicit cu România.
Fotografiile postate au fost preluate de pe
site-urile RADOR și Wikipedia