Idei in nocturnă- Pagini de Istorie - „Să mergem împreună” (II)
04 Iunie 2019, 05:29
https://www.mixcloud.com/RadioRomaniaCultural/idei-in-nocturn%C4%83-pagini-de-istorie-s%C4%83-mergem-%C3%AEmpreun%C4%83-ii/
marţi 4 iunie 2019, Radio, România Cultural (21.10- 22).
„Să mergem împreună” (II). O emisiune despre călătoria apostolică a Sanctităţii Sale Papa Francisc în Romania. Invitat, părintele prof.univ.dr. Wilhelm Dancă, decan al Facultăţii de Teologie Catolică din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române. Domnia sa este şi coordonator naţional al mass-media pentru vizita pontificală.
Realizator, Dan Manolache.
Am ales ca în prezentarea acestei a doua emisiuni despre vizita apostolică a Papei Francisc în România să cităm doar cuvintele Sfântului Părinte, ce a abordat câteva dintre cele mai importante dimensiuni spirituale ale existenţei noastre pământeşti.
Vom porni de la o posibilă legătură pe care a putem face la trecerea a 580 de ani de la desfăşurarea Conciliului de la Ferarra ce a avut ca rezultat adoptarea și semnarea decretului „Se bucură Cerul”, de uniune a bisericilor şi motoul vizitei Sactităţii Sale Papa Francisc în România, „Să mergem împreună”. Chiar Papa Francisc a amintit vizita pe care Papa Ioan Paul II a făcut-o în România acum doua decenii:
„Cum să nu ne amintim strigătul spontan de „Unitate, unitate!” care s-a ridicat aici, la București, în zilele acelea? A fost un anunț de speranță izvorât din Poporul lui Dumnezeu, o profeție care a inaugurat un timp nou: timpul de a merge împreună pentru a redescoperi și trezi fraternitatea care deja ne unește”.
Papa Francisc a subliniat fraternitatea dintre catolici și ortodocși care „își trag originea de la Apostoli, martorii Celui Înviat, în special de la legătura care îl unea pe Petru de Andrei, care, conform tradiției, a adus credința în aceste meleaguri”. ”Au fost chiar frați de sânge și într-un mod special, prin vărsarea sângelui pentru Domnul”.
„În multe cazuri- spunea Sfântul Părinte- s-a dezvoltat un raport de încredere și prietenie reciprocă, întreținută de gesturi concrete de ospitalitate, susținere și solidaritate. Prin această frecventare reciprocă, mulți catolici și ortodocși români au descoperit că nu sunt străini, ci frați și prieteni”.
Misiunea bisericilor creştine este, în opinia Papei aceea de a ajuta „la recuperarea și alimentarea inimii vii din care să izvorască o acțiune politică și socială întemeiată pe demnitatea persoanei și angajată cu loialitate și generozitate în favoarea binelui comun al colectivității.”
La Şumleu, Sfântul Pontif a facut apel la înţelegere între români şi maghiari:
"Aici, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, voi veniţi în pelerinaj pentru a îndeplini legământul înaintaşilor voştri şi pentru a întări credinţa în Dumnezeu şi devoţiunea faţă de Preacurata Fecioară Maria, reprezentată de monumentala statuie în lemn. Acest pelerinaj anual aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă; participă la el şi credincioşi de alte confesiuni şi este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii; un apel la a recupera mărturiile de credinţă devenită viaţă şi de viaţă devenită speranţă. A peregrina înseamnă a fi conştienţi că venim, ca popor, în casa noastră. Un popor a cărui bogăţie stă în miile sale de chipuri, culturi, limbi şi tradiţii, sfântul popor credincios al lui Dumnezeu care, împreună cu Maria, este pelerin, cântând milostivirea Domnului". A continuat spunând că: ”Evenimentele complexe şi triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult râvnită convieţuire fraternă.”
Iată câteva fragmente din cuvântul Sanctuităţii Sale rostit la Iaşi:
"Aici, împreună cu voi, se simte căldura de a fi în familie, înconjurați de cei mici și de cei mari. Este ușor, văzându-vă și auzindu-vă, să te simți acasă. Papa se simte acasă între voi……
Cu siguranță, credința „nu este cotată la bursă”, nu se vinde și, cum ne amintea Eduard, poate părea că „nu folosește la nimic”. Însă credința este un dar care menține vie o certitudine profundă și frumoasă: apartenența noastră în calitate de fii, și de fii iubiți de Dumnezeu…..
Pentru a merge împreună acolo unde ești, să nu uiți de ceea ce ai învățat în familie. Acest lucru mi-a amintit de profeția unui sfânt eremit al acestor ținuturi. Într-o zi, călugărul Galaction Ilie de la Mânăstirea Sihăstria, mergând cu oile la munte, s-a întâlnit cu un eremit sfânt pe carel cunoștea și îl întrebă: „Spune-mi, părinte, când va fi sfârșitul lumii?”. Și venerabilul eremit, suspinând din inima sa, spuse: „Părinte Galaction, știi când va fi sfârșitul lumii? Când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin! Adică, atunci când nu va mai fi dragoste și înțelegere creștinească între frați, între rude, între creștini și între popoare! Atunci când nu se vor mai iubi oamenii deloc, cu adevărat, va fi sfârșitul lumii. Căci fără iubire și fără Dumnezeu nu pot să mai trăiască oamenii pe pământ!”. Viața începe să se stingă și să putrezească, inima noastră încetează să mai bată și se usucă, bătrânii nu vor mai visa și tinerii nu vor mai profetiza când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin … căci fără iubire și fără Dumnezeu omul nu mai poate trăi pe pământ….
România este „grădina Maicii Domnului”, și în această întâlnire am putut să-mi dau seama de aceasta, pentru că ea este o Mamă care cultivă visurile fiilor, care le păzește speranțele, care aduce bucuria în casă. Este o Mamă duioasă și concretă, care are grijă de noi. Voi sunteți comunitatea vie și înfloritoare, plină de speranță, pe care o putem oferi Mamei. Ei să-i consacrăm viitorul tinerilor, al familiilor și al Bisericii…..Vă rog frumos să nu uitați să vă rugați și pentru mine".
Poate că punctul culminant al vizitei a fost la Blaj unde s-a săvârşit slujbade beatificare a celor șapte episcopi greco-catolici martiri, Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, cei care: „Cu mare curaj şi tărie interioară, au acceptat să fie supuşi la o dură detenţie şi la o mulțime de cruzimi decât să renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti Păstori, martiri ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire”, a spus Suveranul Pontif.
Vorbind celor aproximativ 100.000 de participanţi la evenimentul desfăşurat pe Câmpia LIbertăţii, Snctutatea sa a spus: „Aceste ţinuturi cunosc bine ceea ce înseamnă suferinţa oamenilor atunci când greutatea ideologiei sau a regimului este mai puternică decât viaţa şi se pune deasupra a toate, ca normă a vieţii înseşi şi a credinţei persoanelor; când capacitatea de decizie, libertatea şi spaţiul pentru creativitate este redus şi de-a dreptul eliminat. Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi distrugerea aceluia care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante, îi avem în minte, în mod deosebit, pe cei şapte episcopi greco-catolici pe care am avut bucuria să-i proclam Fericiţi. În faţa persecuţiei aprige din partea regimului ei au dat dovadă de o credinţă şi de o iubire exemplare pentru poporul lor.”
„Mă întorc acasă îmbogăţit”, a spus Papa Francisc la Blaj, după întâlnirea cu comunitatea romă, ultima din cadrul vizitei sale în România. Cred că noi şi putem spune, cu toată sinceritatea, că vizita Papei ne-a lăsat mai bogaţi.
Fotografiile au fost preluate de la agenţiile de presă RADOR şi AGERPRES.