Idei in nocturnă- Pagini de Istorie - „Ansamblul Cotroceni. Istorie şi arhitectură (1679-1989)“
08 Octombrie 2019, 05:52
marţi 8 octombrie 2019, Radio, România Cultural (21.10- 22). „Ansamblul Cotroceni. Istorie şi arhitectură (1679-1989)“. Invitaţi, Liviu Sebastian Jicman, director general al Muzeului Naţional Cotroceni, Ştefania Dinu director general adjunct al Muzeului Naţional Cotroceni. Realizator, Dan Manolache.
Vă invităm ca în aceată seară să ascultaţi povestea unuia dintre cele mai frumoase ansambluri arhitecturale care imbogăţesc şi innobilează peisajul cultural al Bucureştilor. Povestea poate fi şi „văzută” dacă vizitaţi expoziția „Ansamblul Cotroceni. Istorie şi arhitectură (1679-1989)“, vernisată în luna septembrie. Este un proiect dedicat împlinirii a 340 de ani de la punerea pietrei de temelie a Bisericii Mănăstirii Cotroceni și celor 30 de ani care au trecut de la finalizarea lucrărilor de restaurare a ansamblului. O expoziţie realizată în parteneriat cu Muzeul Naţional Peleş, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Academiei Române şi Institutul Naţional al Patrimoniului.
Dacă expoziţia la care ne-am referit ilustrează trecerea secolelor prin fotografii şi obiecte reprezentative, noi vom căuta cuvintele potrivite pentru a vă înfăţişa peste trei sute de ani de istorie. Ele se vor şi un îndemn să păşiţi pragul unuia dintre cele mai frumoase palate din România, un loc populat de umbrele unor mari personalităţi ale istoriei noastre.
Iată câteva repere ale unui trecut ilustru citate de pe site-ul Muzeului Naţional Cotroceni:
„ Între 1679 - 1681, pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei. În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.”
Peste mai bine de un secol şi jumătate, domnitorul „Barbu Dimitrie Ştirbei (1849 - 1853, 1854 - 1856), în 1852, îl reface şi modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reşedinţa sa de vară.
La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. În 1821, conducatorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-şi aşeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluţiei. Revoluţia din 1848 - 1849, la sud de Carpaţi, îşi are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamaţia Înaltei Porţi, care o condamna. După citirea documentului au urmat arestarea şi încarcerarea la Cotroceni a numeroşi revoluţionari şi notabili ai Capitalei.
În perioada Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unităţii şi modernizării României, iar, în urma dotării şi modernizării, palatul capătă statutul de reşedinţă oficială de nivel european.
Urmează edificarea palatului princiar (1893 - 1895), noul palat, ridicat de statul român şi destinat prinţului moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. În anul 1918, la Cotroceni a fost semnat, cu Puterile Centrale, tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificari şi adăugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez. Prinţesa, ulterior regina Maria, a lăsat la Cotroceni o amprentă inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice.”
În perioada comunistă, mai precis între 1950 şi 1977, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor pentru ca după cutremurul din 1977 care l- aafectat într-o însemnată măsură să intre intr-o îndelungată perioadă de restaurare. Din fericire pentru monument dar şi pentru noi cei de astăzi care avem şansa să-l vizităm, restaurarea a fost încerdinţată unor adevăraţi profesionişti care i-au redat strălucirea iniţială.
Vă invităm aşadar să urmăriţi o emisiune al cărei personaj principal este un Palat pe care vizitându-l ne întâlnim la fiecare pas cu un trecut ce nu merită uitat.
Facem menţiunea că fotografiile reproduse au fost preluate de site-ul oficial al Muzeului Naţional Cotroceni.
https://www.mixcloud.com/RadioRomaniaCultural/idei-in-nocturn%C4%83-pagini-de-istorie-ansamblul-cotroceni-istorie-%C5%9Fi-arhitectur%C4%83-1679-1989/