ZIUA FEMEII – DESUETĂ, DEMAGOGICĂ SAU DEMOCRATICĂ?!

De Ligia Necula

Cu ocazia Zilei
Internaţionale a Femeii, European Institut of Gender Equality a publicat
miercuri, 5 martie 2020, pe site-ul
propriu, noua viziune referitoare la politica Egalităţii de Gen din
Europa, conform EU’s Gender Equality Strategy 2020 – 2025.

Potrivit
declaraţiilor Verei Jourova, Vice-Preşedinta
Values and Transparency şi ale Helenei Dalli, Commisarul pentru Egalitate de Gen,
priorităţile includ: reducerea inegalităţilor economice, crearea condiţiilor
pentru îmbunătăţirea echilibrului dintre viaţa personală şi muncă (work-life
balance), combaterea violenţei împotriva femeilor.

De asemenea,
fenomenele globale care afectează într-o măsură relevantă activitatea şi viaţa
femeilor europene, precum schimbările climaterice sau digitalizarea, vor fi
luate în calcul în viitoarele politici sociale comunitare.

Carlien Scheele,
Director European Institute for Gender Equality subliniază: „Liderii noştri au
trasat reperele necesare pentru ca schimbările aşteptate la nivel european să
aibă loc”.

Câteva dintre
provocările vieţii femeilor, la nivel
european, necesită o rezolvare urgentă.

Potrivit
Raportului EU referitor la problemele majore identificate în Platforma Beijing
for Action, acestea ar fi:

• Inegalităţile
  economice datorate distribuirii inegale a responsabilităţilor de îngrijire
  a copiilor şi muncii domestic. În medie,
  o femeie munceşte 13 ore neplătite pe săptămână, în comparative cu bărbaţii.
  Acest fapt limitează stategiile de carieră ale femeilor şi le restrâng şansele
  de a ocupa poziţii de conducere.
• Violenţa
  cibernetică devine din ce în ce
  mai îngrijorătoare. 20% dintre femeile tinere au trait experienţe de hărţuire
  sexuală pe internet. Acest tip de violenţă online determină femeile la tăcere,
  le descurajează şi le limitează iniţiativa de a se implica public. De exemplşu, în jur de 4 femei din 10, de
  meserie jurnaliste, au declarant că au ajuns la autocenzură din cauza unor
  abuzuri online.
• Schimbările
  climaterice şi consecinţele lor tind
  să le afecteze mai mult pe femei.
  Femeile seingure, în special cele mai în vârstă, cu pensii mici sau
  mamele singurre sunt cele mai afectate de dificultatea de a-şi plăti facturile
  de energie, ba chiar de a-şi încălzi pet imp de iarnă casele sau de a le păstra
  luminate. Acest fapt contribuie la creşterea nivelului de stress şi apariţia
  bolilor mintale.

Cert este că, în materie de decizii
importante care privesc mediul, bărbaţii sunt cei care acţionează.

Platforma Beijing for Action are deja o istorie de 25 de ani, dar
ţările semnatare încă au dificultăţi de a atinge obiectivele prevăzute acolo.

Iată care sunt cele 12 domenii de
acţiune fixate în 1995 şi la care toate ţările membre UE au aderat:

1. Femeia şi sărăcia
2. Educaţia şi instruirea femeilor
3. Femeile şi sănătatea
4. Violenţa împotriva femeilor
5. Femeile în conflictele armate
6. Femeile şi economia
7. Femeile în poziţii de putere şi decizie
8. Mecanismele instituţionale de avansare a
   femeilor
9. Drepturile
   omului ca drepturi ale femeii
10. Femeile şi mass-media
11. Femeile şi mediul înconjurător
12. Statutul fetiţelor

Aşadar, dincolo de declaraţii
patetice şi festiviste, drepturile femeii şi drepturile omului în general, sunt
într-o nouă etapă de redefinire şi mai ales, într-o nouă situaţie în care
trebuie castigate şi apărate.

Pentru informaţii suplimentare:

https://eige.europa.eu/news/europe-needs-fulfil-its-gender-equality-commitments

Foto:

Rawpixel/Shutterstock.com