Ce a însemnat 2020 pentru piața europeană a cărții?

Guvernele naționale au decis soarta piețelor de carte din Europa în timpul pandemiei: în țările în care librăriile au fost deschise și statul s-a implicat, inclusiv prin achiziții, pierderile sectorului editorial au fost limitate. Federația Editorilor Europeni a dat publicității un raport asupra efectelor pe care pandemia le-a avut asupra pieței de carte europene. Raportul se bazează pe sondajele și studiile făcute pe piețele de carte din diverse țări europene.

În țările în care librăriile fizice au fost închise, iar târgurile de carte au fost anulate, se preconizau, după prima jumătate a anului 2020, pierderi de 15-25%, dar evaluarea pe întreg anul indică un rezultat mult mai bun în majoritatea țărilor - pierderea globală a sectorului de carte european s-a situat între două și cinci procente.

O privire de ansamblu ne arată faptul că până la sfârșitul lunii octombrie 2020, vânzările au scăzut „doar“ cu patru procente în Franța și șase în Letonia, în timp ce decalajul a fost aproape complet acoperit în Italia, printr-o intervenție consistentă a statului, care a achiziționat masiv pentru bibliotecile publice.

Țările care au înregistrat rezultate bune în a doua jumătate a anului trecut, precum Țările de Jos, Suedia, Norvegia și Finlanda au rămas constante, în timp ce țări precum Portugalia, Ungaria sau România (o scădere de zece procente) au fost, la final de 2020, în grupul celor mai afectate piețe.

Experiențe diferite au arătat că șansele sectorului de a se adapta la situație au fost sporite mult prin sprijinul adecvat și direcționat din partea autorităților publice. Faptul că li s-a permis librăriilor să rămână deschise sau au fost redeschise nu numai că a stimulat vânzările, dar inițiativele specifice - achiziționarea masivă de cărți de biblioteci din librăriile locale – au fost extrem de utile pentru întregul lanț valoric din țările care s-au confruntat cu dificultăți. Pe de altă parte, lipsa sprijinului și a înțelegerii din partea guvernelor nu a făcut decât să agraveze situația autorilor, editorilor și librarilor în țările cele mai afectate de criză.

În Germania și Austria librăriile clasice au avut pierderi de situate între opt și 12 procente, iar vânzările prin internet au atins peste 50 la sută din totalul vânzărilor în Polonia și Portugalia și s-au dublat în Letonia, ponderea vânzărilor mergând de la 8% la 12%. Așa cum era de așteptat, vânzările de e-bookuri și audiobookuri au crescut în aproape toate țările participante la sondaj. Dar și pirateria digitală a cunoscut, din păcate, o creștere îngrijorătoare.

Este evident faptul că sectorul are nevoie de tot sprijinul pe care autoritățile publice îl vor putea acorda întregului lanț valoric, de la creatori la cititori (cu măsuri care să susțină și cererea, nu doar oferta), în numele protejării diversității culturale în general.

Raportul publicat de Federația Editorilor Europeni poate fi consultat în întregime pe site-ul Asociației Editorilor din România: https://bit.ly/3wtwxD4.

Asociaţia Editorilor din România îşi propune în mod special să promoveze lectura de carte de calitate şi scrisul, să uşureze accesul cititorilor la carte din punct de vedere material şi informaţional contribuind astfel la o liberă circulaţie a ideilor, precum şi la integrarea culturii şi limbii române în circuitul mondial de valori.