Jennifer Breheny Wallace - ”Viața într-o oală sub presiune”

În colecția Psihologie practică pentru părinți, colecție coordonată de Victor Popescu în cadrul Editurii Trei, cartea ”Premianții. Cum să-ți ferești copiii de presiunea reușitei” de Jennifer Breheny Wallace răspunde unor realități pe care le întâlnim și în societatea românească. Părinții sunt anxioși și cer foarte multe copiilor, sub presiunea societății; dacă nu o fac ei direct, o face școala, iar cercul vicios se complică și devine apăsător pentru toată lumea, dar mai ales pentru copil. Un scurt fragment, de la pagina 69, din ediția de față, în traducerea Cameliei Munteanu mi-a atras atenția prin metafora întrebuințată: ”copiii din ziua de azi pontează și în schimbul trei: gestionarea indicatorilor de social media”. ”Presiunea reușitei” la copii devine o stare generalizată, care le guvernează existența cotidiană, cu scopul imperios necesar, de a avea succes.

Cartea, o mărturisește chiar autoarea – a pornit de la o realitate pe care a simțit-o pe propria piele, ea însăși fiind mamă a unor adolescenți. Introducerea cărții denumită, În goană cu ochii închiși – subliniază motivațiile autoarei care au determinat-o să facă această specială călătorie, să pună întrebări, să determine dezbateri și în final să scrie o carte. Fraza cu care își încheie introducerea este una cu care nu putem decât să fim total de acord: ” În calitate de adulți în viețile copiilor noștri, avem datoria de a le îndrepta cursul spre comportamente care să îi protejeze și să îi pregătim pentru maturitate mai bine echipați să gestioneze suișurile și coborâșurile vieții – și să o ducă bine atunci când noi nu vom mai fi prin preajmă să îi călăuzim.” În ciuda acestui gând pe care îl purtăm cu noi, căci, nu putem afirma că nu am fi bine intenționați, de cele mai multe ori, stresul și anxietatea noastră se revarsă și asupra copilului. Avem așteptări mari, ne dorim multe pentru copil, sperăm în evoluția sa rapidă, ne încăpățânăm să insistăm și ”să ne cerem drepturile” în performanța copilului, în succesul său.

Autoarea cărții, care aduce în atenția cititorului, poveștile de viață ale celor cu care a comunicat pe perioada cercetării sale, fie părinți, fie copii – oferă recomandări și chiar soluții. Dintre ideile care mi-au atras atenția, pentru că m-a frapat a fost aceea de a fi ”nu mai bun decât ceilalți, ci mai bun pentru ceilalți”. Orientat către ceilalți, te poți echilibra și îți poți descoperi cu adevărat nevoile. Într-o lume în care fiecare e concentrat pe sine însuși, parafrazând un gând al autoarei, ce surpriză grozavă avem atunci când ne mutăm interesul asupra celuilalt sau asupra comunității din care facem parte.

Realizatoare Roxana Păsculescu