VERONA

Construită în mare parte din marmură de culoare roz, specifică regiunii, Verona (localizată în Veneto, nordul Italiei), este situat pe râul Adige, la poalele unei trecători alpine.

Până la sfârşitul anilor 1200, familia Scaligeri se impusese în oraş, aceasta reprezentând un temut clan de mercenari. Au fost izgoniţi în anul 1387 de o altă familie celebră, de nobili milanezi, cu numele de Visconti. De altfel, rivalităţile şi vendetele dintre familiile de nobili de aici, au dominat secolul XIII, fapt ce l-a inspirat pe William Shakespeare să scrie despre dragostea nefericită dintre Romeo şi Julieta. Doar că în anul 1402, săturându-se să tot fie condusă de conflicte, Verona a decis să se alăture Veneţiei, făcând astfel parte din Republica Veneţiană până la 1797, când aşezarea a intrat în stăpânirea austriecilor. Controlul austriac s-a păstrat în Verona până în anul 1866, dată la care a ajuns parte a noului Regat al Italiei.

* * *

Verona (în care turismul este al doilea sector important al economiei) a devenit celebră pentru ruinele sale romane, clădirile medievale şi o frumoasă poveste de dragoste. Elegantele biserici şi clădiri sunt presărate pe străduţe încântătoare, întrerupte de piaţete.

Unul dintre cele mai populare locuri din oraş este Piaţa Brá, unde veronezii vin în număr destul de mare pentru a face cumpărături, a lua masa, a sta de vorbă sau pur şi simplu pentru a se plimba pe lângă Arena Romană. Locuitorii Veronei au început să arate în ultimul timp un tot mai mare interes pentru conservarea acestui sit arheologic, căruia i-au găsit şi câteva întrebuinţări utile: este folosit pentru expoziţiile din oraş iar vara, peste 25.000 de oameni sosesc aici, să asiste la spectacole de operă italiană, în special „Aida” de Giuseppe Verdi

* * *

Cei care au vizitat Verona, recunosc că Piazza delle Erbe (de lângă Via Mazzini) are un farmec aparte, oferit de palatele şi turnurile ce se află aici. Printre cele mai impresionante este Palatul Mafei, care se găseşte lângă Torre del Gardello, cea mai înaltă clădire în stil gotic din piaţă. În colţul Via Palladio, palatul ale cărui ferestre au arcade duble, este Casa dei Mercanti – sediul medieval al breslelor.

Pallazo della Regione atrage şi el atenţia trecătorului, prin construcţia sa masivă  şi prin decoraţiunile exterioare impozante. Vis-a-vis se ridică Loggia del Consiglio, considerată a fi cea mai minunată clădire în stil renascentist din Verona. În apropierea sa puteţi vizita mormintele familiilor Scaligeri şi della Scala, cârmuitorii de altădată ai aşezării.

Iar dacă simţiţi nevoia unei relaxări, opriţi-vă pentru câteva minute în Grădina Giusti, una dintre cele mai frumoase grădini italiene ale Renaşterii târzii. Statuile aliniate printre chiparoşi, fântânile cu firicelele lor de apă cu vasele acoperite cu muşchi în care plutesc nuferi, dau un aspect feeric acestei grădini, pe bună dreptate declarată monument naţional.

* * *

Odată ce aţi ajuns în Verona, trebuie să ştiţi că oraşul oferă condiţii deosebite şi pentru cei ce iubesc şedinţele de cumpărături. Merită să mergeţi atât prin magazinele mai mici cât şi prin centrele comerciale. Nu rataţi însă nici o vizită prin pieţele oraşului, care vă vor oferi o imagine mai apropiată despre viaţa reală a italienilor. La tarabe sunt expuse o multitudine de brânzeturi locale, cârnaţi şi produse de patiserie, dar şi bunuri de uz casnic şi articole de îmbrăcăminte. Dintre toate, cea mai cunoscută este Piazza delle Erbe.

* * *

În Verona, turismul a luat amploare în ultima perioadă de timp, în mare parte datorită unei poveşti romantice. Fiindcă înainte de orice, oraşul aparţine cunoscutului cuplu de îndrăgostiţi Romeo şi Julieta, fapt pentru care aşezarea este aleasă ca destinaţie de vacanţă de foarte mulţi turişti din cele mai diferite colţuri ale lumii. V-aţi întrebat însă, cât este adevăr şi cât ficţiune în povestea ţesută în jurul celor doi ?

* * *

La Verona (în Italia), pe o stradă îngustă din centrul oraşului, se află un palat din secolul XIV, despre care se spune, că ar fi aparţinut lui Romeo. Iar pe Via Capella, se găseşte aşa numita „Casă a Julietei”, un edificiu elegant din secolul XIII, cu un etaj, o poartă sobră şi un graţios balcon care, evocă admirabil scena idilică şi atât de duioasă a celor doi îndrăgostiţi celebri.

În interiorul casei există un mic muzeu, iar toate obiectele expuse sunt piese autentice din secolele XVI – XVII.

* * *

Cam la o jumătate de kilometru distanţă de „Casa Julietei”, poate fi văzut şi legendarul mormânt al Julietei: un sarcofag gol, descoperit în cripta unei vechi mânăstiri.

Într-o astfel de ambianţă, vizitatorii şi-au adus ofranda lor de lacrimi, oferită mai degrabă propriilor lor închipuiri sentimentale. Fiindcă nici frumoasa Julieta şi nici sentimentalul Romeo, n-au existat în realitate. Este un adevăr dezamăgitor, pentru toţi cei care, povestea lor de dragoste i-a încântat şi înduioşat. În schimb, au existat şi vor exista întotdeauna tineri îndrăgostiţi al căror drum spre fericire, a întâmpinat ori va întâmpina, împotrivirea familiilor lor, învrăjbite între ele. Din diverse motive.

* * *

Cel dintâi scriitor a cărui imaginaţie (alimentată de o veche legendă), a creat un cuplu de îndrăgostiţi, aflaţi într-o situaţie asemănătoare lui Romeo şi a Julietei, a fost Ovidiu. Alţi scriitori din Epoca elenistică, au reluat subiectul, în diferite variante. Însă cel care a plasat pentru prima dată acţiunea în Verona, a fost Luigi Da Porto. În nuvela sa, intitulată „Istoria de curând descoperită a doi nobili îndrăgostiţi”, apar şi numele familiilor celor două personaje principale, pe atunci Montecchi şi Cappelletti. Numai că nici un document al timpului, nu atestă faptul că ar fi existat în Verona, cu adevărat Romeo şi Julieta.

* * *

Legenda celor doi îndrăgostiţi, Romeo şi Julieta, a trezit interesul a numeroşi artişti, iar marii compozitori nu au făcut nici ei excepţie: Vicenzo Bellini, Hector Berlioz, Marchetti, Ceaikovski sau Prokofiev, au înfăţişat cum au crezut ei mai bine, dragostea celor două personaje.

Acestea, ar fi pe scurt, o parte din drumurile parcurse de artă, a poveştii lui Romeo şi a Julietei. Cât despre principalul beneficiar, oraşul Verona, el continuă să ofere vizitatorilor, două case aristocratice, un balcon elegant şi un tainic mormânt, care ne demonstrează că adeseori poezia îmbinată cu dragostea, poate învinge realitatea istorică.