TURCIA - NEMRUT DAĞI

Munţii Taurus, ce reprezintă graniţa sudică a unor podişuri vaste (al Anatoliei şi al Armeniei), pe care le separă de Marea Mediterană. De aici izvorăsc cele mai importante ape ale vechii Mesopotamii şi, tot aici, a fost amplasată biblica Arcă a lui Noe. De regulă turiştii ajung în aceste locuri, în drumul lor dinspre staţiunile litorale spre Ankara, când se îndreaptă spre formaţiunile muntoase ale Kapadokiei sau când vizitează Konya (celebră pentru profunda sa religiozitate). Puţini ştiu însă, că Munţii Taurus ascund o multitudine de peisaje, de o frumuseţe sălbatică, greu de redat în cuvinte, dar şi obiective turistice şi istorice, în faţa cărora nu poţi rămâne indiferent. Cum ar fi de exemplu Nemrut Dağı (Muntele Nemrut).

* * *

Aflat în sud-estul Turciei, la 40 kilometri nord de Kâhta, lângă Adıyaman, Muntele Nemrut (Muntele Zeilor) a devenit celebru în întreaga lume pentru complexul sculptat în piatră (unul dintre cele mai impresionante monumente ale civilizaţiei elene), de o valoare deosebită, localizat pe teritoriul unde în trecut a existat o ţară, ce a rămas în istorie sub numele de Kommagene. Înglobat în timpul lui Nero în noua provincie romană Siria, amintirea statului ar fi dispărut cu totul (mai ales după ce o mare parte a sa fost acoperită cu apă, odată cu crearea Barajului Atatürk), dacă regele Antiochus I nu ar fi avut inspiraţia să comande construcţia masivului tumul de pe Nemrut Dağı. O fabuloasă grămadă de stâlpi din piatră şi statui care rivalizează cu cele ale faraonilor egipteni.

* * *

Complexul
statuar de pe Muntele Nemrut a fost descoperit în anul 1881, iar din 1987 este
înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

* * *

Ce trebuie să
mai ştiţi înainte de a pleca la drum, este faptul că pe vârful Muntelui Nemrut
vântul adie permanent şi este foarte rece, atât la răsăritul cât şi apusul
soarelui, chiar şi vara, fapt pentru care vă recomandăm să vă puneţi în bagaj,
un pulovăr în plus.

* * *

Spre deosebire de cele mai multe state uitate ale Antichităţii târzii, Kommagene şi-a săpat locul în istorie în piatră, şi a captat astfel, atenţia a mii de vizitatori, curioşi să vadă cu ochii lor fabuloasele vestigii din vârful Muntelui Nemrut. Tumulul ce se află aici, a fost construit de conducătorul regatului, Antiochus I (obsedat de propria persoană), ca ultim loc de odihnă al său. El s-a aflat în fruntea statului vreme de 32 de ani, între anii 70 – 38 îen.

Referitor la
modul în care a fost conceput monumentalul mormântul al lui Antiochus I,
istoricii sunt de părere că acesta este o dovadă de iscusime inginerească
deosebită. Cât despre schema de creare a camerei mortuare, ea s-a dovedit
eficientă în timp, în a împiedica hoţii de-a o vandaliza. De altfel, aici nu a intrat nimeni niciodată, comorile
din interior aşteptând răbdătoare să fie scoase la lumină şi să-şi spună
povestea.

* * *

Cine au fost
însă cei care au format Casa din Kommagene ? Genealogia lor, se pare că
porneşte de la linia secundară a seleucizilor din Antiohia, care s-au stabilit
la poalele dealului Eufratului Superior. S-au intitulat „fraţi gemeni” ai
ahamenizilor din vechiul Iran (pe linie paternă) şi descendenţi ai lui
Alexandru cel Mare (pe linie maternă). Dacă este adevărat, atunci înseamnă că
locuitorii Statului Kommagene, au fost sinteza culturală perfectă între est şi
vest, atât de căutată de marele Alexandru.

* * *

Piesa centrală
a oricărui tur a ceea ce odată a fost Statul Kommagene, este piscul său, Nemrut
– unul dintre cele mai înalte vârfuri ale Mesopotamiei (aflat la o înălţime de
peste 2.100 de metri), unde se găsesc împrăştiate statuile zeilor Antichităţii,
impresionante prin mărimea şi frumuseţea lor.

Drumul ce duce
pe piscul Muntelui Nemrut, trece pe lângă alte câteva ruine şi Eski Kâhta
(capitala de vară din Kommagene). Urcarea se face pe jos şi este destul de
dificilă, nu doar din cauza altitudinii, ci şi din cauza rocilor argiloase ce
conferă drumului o uşoară instabilitate. Un secret pe care cu siguranţă
localnicii vi-l vor împărtăşi, este acela că ar fi indicat să ajungeţi la
movila lui Antiochus, înainte de răsăritul soarelui, când întâile raze roşii
ale zorilor, inundă vârful muntelui. Imaginea ce se creează atunci asupra
teraselor, este cu adevărat uimitoare.

* * *

În vârful
celui mai înalt pisc al regiunii, cu vederi în toate direcţiile, Antiochus I
şi-a pus soldaţii să tragă blocuri uriaşe de piatră, pentru a construi pe
terasele gemene orientate spre est şi vest, masivele statui ale zeilor săi
favoriţi. Printre aceştia, Antiochus a ţinut să se includă şi pe sine (regele
crezând că îşi trage originea din zei, după cum am mai amintit, prin înrudirea
sa cu Alexandru cel Mare).

Alături de zei şi omul-zeu Antiochus, mai există alte două statui: un vultur şi un leu. Toate capetele statuilor – rostogolite de la locul lor – sunt ceva mai înalte decât un om obişnuit şi cântăresc aproximativ şase tone fiecare. De asemenea, aici mai pot admirate şi câteva reliefuri care ni-l înfăţişează pe Antiochus, în timp ce dă mâna cu diverse zeităţi. Cel mai deosebit dintre acestea este „Relieful Constelaţiei Leului”, de pe terasa de vest, care conţine Horoscopul lui Antiochus, la încoronarea tatălui său, Mithridates I Callinicus, la 14 iulie 109 îen.

Subiectul încoronării lui
Mithridates I, a creat o serie de speculaţii, printre care şi cea a şcolii de
reîncarnare a lui Erich von Däniken. Concret, o femeie din Olanda, pe nume
Laura Crijns, a susţinut că ea a fost de faţă în noaptea în care Mithridates a
devenit rege, drept urmare ar cunoaşte intrarea secretă către comorile din
Kommagene. Astfel, ea a fost destul de aproape în a convinge autorităţile din
Turcia de a aproba excavarea în zonă, încercând să reuşească cu intuiţia ceea
ce arheologul american Theresa Goell a eşuat cu dinamita (aşa se face de ce
acum tumulul este cu 50 de metri mai scund decât înainte).

* * *

În josul
muntelui, pe drumul înapoi, o oprire pe circuitul Nemrut este de obicei Eski
Kale, un oraş antic situat în Eski Kâtha (Vechea Kâtha), cunoscută în
Antichitate ca Arsameia de Nymphaios, capitala de vară a Statului Kommagene.
Locul reprezintă o atracţie turistică deosebită, pentru zonele sfinte de
înmormântare ale celor ce au aparţinut odată Casei Kommagene. Tot aici veţi
găsi şi două tuneluri ce duc la o peşteră subterană, utilizată în ritualurile
mithraice. Lui Mithra, Creştinismul îi datorează multe dintre ritualurile sale
sacre. Botezul de exemplu, este probabil o versiune rafinată a ceremoniei
mithraice de iniţiere, ce implica o baie în sângele unui taur.

* * *

Revenind însă
la Muntele Nemrut, alte obiective turistice şi istorice aflate în apropiere ar
mai fi Yeni Kale (cu Fortul Mamelucilor, unde la ultimul etaj s-a descoperit o
cameră destinată porumbeilor voiajori), Podul Cendere (construit în vremea
împăratului roman Septimiu Sever şi care încă poate fi folosit) şi Tumulul
Karakuş, înconjurat probabil la vremea sa de stâlpi sculptaţi cu motive
animaliere, astăzi existând doar patru care au rămas în picioare, dintre care
unul s-a păstrat foarte bine, având în vârf un vultur. În acest din urmă loc se
spune că se află îngropate femeile kommagene din familia regală.