SPANIA - MADRID 2

„Majrit” este numele sub care apare prima dată pomenit în documente oraşul Madrid şi se pare că a fost dat după denumirea unei fortăreţe construite de Mohamed I (emirul Cordobei), pe malul râului Manzanares în secolul IX şi s-ar traduce din limba arabă drept „Locul apei abundente”.

* * *

Teoriile cu privire la originile anterioare ale aşezării sunt foarte multe, la fel şi legendele. Una dintre ele susţine că numele original al oraşului ar fi fost „Ursaria” (adică „Ţara urşilor” în limba latină), datorită numeroşilor urşi care se găseau în pădurile din apropiere, ce împreună cu un pom înrudit cu căpşunul (madroño – în spaniolă), au fost emblema Madridului din Evul mediu.

În prezent, Madridul, reprezintă un centru cultural important pentru întreaga Spanie, ce deţine o moştenire artistică bogată. Iar turistul poate constata că oraşul oferă celui dornic să-l cunoască, o mulţime de obiective în care merită să te „pierzi” pentru câteva momente.

* * *

Cât despre „inima” Madridului, aceasta este cu siguranţă Puerta del Sol (Poarta Soarelui – cea mai populară şi mai comercială zonă din oraşul vechi), o piaţă ovală, înconjurată de clădiri de culoare crem, datate din secolul XVIII. Aici veţi găsi placa ce marchează „Kilometrul 0”, adică centrul reţelei de drumuri din Spania şi centrul celor mai multe linii de metrou şi autobuz.

Puerta del Sol este şi locul unde poate fi văzută statuia regelui Carlos al III lea, dar şi cea a ursului ce mănâncă fructe dintr-un copac (oficial numită „El Oso y El Madroño), devenită simbolul oraşului şi cel mai renumit reper de întâlniri din capitala Spaniei.

Şi să nu uităm a aminti că Puerta del Sol, găzduieşte cel mai cunoscut ceas de pe teritoriul spaniol. Orologiul are o importanţă deosebită pentru întreaga populaţie a ţării, întrucât în fiecare an, dangătul său marchează ultimele secunde ale vechiului an. Conform tradiţiei, de Revelion, când ceasul anunţă miezul nopţii, trebuie să se consume 12 boabe de strugure, stropite din belşug cu un must fermentat, pentru ca anul ce vine să fie cu noroc.

Renumitul ceas a fost inaugurat de regina Isabella a II a, pe data 19 noiembrie 1866, cu prilejul aniversării a 33 de ani de domnie. Fabricantul şi donatorul orologiului respectiv a fost ceasornicarul José Rodríguez Losada.

De-a lungul istoriei, la Puerta del Sol au avut loc şi „întâlniri” mai puţin festive, cum ar fi cea din mai 1808, când a început rezistenţa spaniolă împotriva lui Napoleon Bonaparte. Şi tot aici, în 1931 a fost declarată A Doua Republică, apoi în 1980 Puerta del Sol a devenit centrul demonstraţiilor împotriva NATO, iar în 1997 peste 1 milion de madrileni s-au adunat în acest loc, pentru a condamna terorismul.

* * *

Iubitorilor de cumpărături, le facem precizarea că odată ce aleg să intre prin Puerta del Sol dinspre nord, vor da de Calle de Preciados, unde găsesc tot felul de magazine, inclusiv cel mai mare magazin universal din Madrid. Însă dacă doriţi o mare varietate de produse pentru toate buzunarele, sfatul nostru ar fi să mergeţi în Calle de Princesa, ce se găseşte în apropierea Pieţei Spaniei.

La vest de Puerta del Sol, se află Plaza Mayor, o frumuseţe de secol XVII, superb restaurată. Întreaga zonă este pietruită şi închisă traficului, fiind din această cauză un loc potrivit pentru a savura liniştiţi o cafea.

* * *

Un loc deosebit de frumos din Madrid (dar şi o zonă destul de aglomerată), îl reprezintă şi Plaza de la Cibeles. Piaţa este un punct de reper al oraşului şi este renumită pentru Palatul Cibele (în prezent Primăria). Turnul central al clădirii este înzestrat cu „mirador” (o terasă de unde vizitatorii pot admira panorama Madridului).

În centrul pieţei există o fântână dedicată Zeiţei Cibele (zeiţa romană a naturii).

* * *

Ca orice mare oraş, Madridul are şi el o catedrală reprezentativă, care a aşteptat însă o lungă perioadă de timp pentru a fi construită. Ideea i-a aparţinut regelui Filip al II lea. Doar că numeroasele turbulenţe politice şi mai ales opoziţia Arhiepiscopiei oraşului Toledo, au făcut ca proiectul să fie amânat. În cele din urmă, în anul 1868 o congregaţie devotată Fecioarei din Almudena (patroana Madridul), a primit permisiunea pentru a construi un locaş de cult dedicat sfintei.

Piatra de temelie a Catedralei Almudena a fost pusă în anul 1883, iar faptul că Madridul a primit rangul de episcopie, nu a uşurat lucrările, ci doar a făcut ca proiectul să devină mai amplu, de la o simplă biserică la o catedrală. Şi, cu toate că lucrările au continuat până în anul 1999, Catedrala Almudena a fost oficial declarată terminată în 1993, fiind sacralizată de către Papa Ioan Paul al II lea.

* * *

În apropierea Catedralei Almudena se găseşte Palacio Real (sau Palacio de Oriente), considerat a fi cel mai mare palat regal din Europa (cu o suprafaţă de 135.000 metri pătraţi şi 3.418 camere) dar şi unul dintre cele mai căutate obiective istorice şi turistice din capitala Spaniei. Proiectat de maeştrii italieni Sachetti şi Sabatini, palatul a ieşit în final atât de luxos, încât Napoleon Bonaparte a făcut afirmaţia că fratele său Joseph are o locuinţă mai bună decât cea pe care o are el la Tuileries, în Paris. În interior se află Farmacia Regală (cu sticluţe pline cu medicamente exotice din secolele trecute) şi Muzeul Armurilor.

În Palacio Real, apartamentele regale sunt cu adevărat grandioase şi este dificil să nu fii copleşit de opulentele podoabe şi somptuoasele mobile din sufragerie, Sala Tronului ori Sala Gasparini.

Cât despre ultimul rezident al palatului, acesta a fost regele Alfonso al XIII. Familia regală de astăzi preferă o reşedinţă mai puţin sofisticată în afara oraşului, iar Palacio Real este folosit în prezent doar pentru activităţi oficiale.

* * *

După ce aţi trecut pe la obiectivele propuse şi va mai rămas ceva timp şi mai cu seamă dacă vă aflaţi în capitala Spaniei în perioada în care merge „Trenul căpşunilor”, vă propunem să faceţi o călătorie cu acesta, pe o distanţă de 48 de kilometri (cu o durată de aproximativ 60 de minute). Plecarea are loc de la Muzeul Căilor Ferate, la ora 10 dimineaţa. Acesta merge din Madrid, până în Aranjuéz (un oraş care încă mai păstrează splendoarea palatelor, a grădinilor şi a străzilor în stilul castillan), inclus din anul 2001 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Astfel, veţi putea călători în nişte vagoane restaurate din lemn, ce datează de la începutul secolului XX, trase de o veche locomotivă cu aburi. Pe parcursul drumului, tinere îmbrăcate în haine tradiţionale vă vor servi cu căpşuni, cele mai consumate fructe din regiune.

* * *

Înainte de a părăsi oraşul Madrid, nu uitaţi să vă rezervaţi ceva timp şi pentru a trece pe la Cicolateria San Ginés (situată la doar câteva minute de mers pe jos de la Puerta del Sol). Şi asta, fiindcă dacă cea mai bună ciocolată din Europa se spune că se găseşte în Elveţia sau Belgia, cea mai bună ciocolată caldă de pe vechiul continent se pare că se vinde în Spania.

Deschisă non-stop, Ciocolateria San Ginés (cu canapele din catifea verde, cu mese din marmură şi o mulţime de oglinzi), a fost inaugurată în anul 1894 şi a devenit celebră în special pentru ciocolata caldă servită cu churros (un fel de gogoşi spaniole coapte în ulei de palmier, asemănătoare cu coarnele unui berbec). Asta nu înseamnă că nu puteţi servi un capucino sau oricare alt fel de cafea, totul acompaniat de un suc ori ceva dulce.