SPANIA: BARCELONA - MONTSERRAT
07 Ianuarie 2018, 14:00
Montserrat (Muntele Sfânt al Barcelonei - considerat un simbol al libertăţii şi identităţii naţionale a catalanilor, care spun că în zilele senine, îl pot zări din orice punct) – se află în Spania, la o distanţă de circa 60 km de oraşul Barcelona (capitala Cataloniei).
Sub vârful estic al masivului Montserrat, se află Mânăstirea benedictină Montserrat (centrul spiritual al Cataloniei), un loc special plin de legende şi tradiţii. Astfel, se povesteşte că aici Percival (Cavaler al Mesei Rotunde) a găsit Sfântul Graal. Şi tot aici, se pare că marele compozitor Richard Wagner a aflat inspiraţia pentru una din operele sale.
* * *
Pentru un privitor atent, vârfurile muntelui pot apărea ca nişte degete, acest proces fiind rezultatul eroziunii, care a luat naştere datorită durităţii diferite a rocilor.
Muntele Montserrat este foarte uşor de găsit. La vest de Barcelona, după aproximativ 40 de kilometri, începe să se zărească o zonă mai înaltă. Puteţi ajunge la el de la Valea râului Llobregat, pe o şosea plină de serpentine sau cu un teleferic ori pe o cale ferată din localitatea Monistrol, care duce direct la mânăstire. În plus, cei ce iubesc drumeţia, trebuie să ştie că de la mânăstire au fost amenajate o serie de trasee turistice. Astfel (cu ajutorul a două funiculare), puteţi escalada vârful cel mai înalt al muntelui (numit Sfântul Ioan, cu o înălţime de peste 1.200 de metri) sau vizita Peştera (capelă) Santa Cova, locul legendar unde ar fi fost găsită Icoana Sfintei Fecioare din Montserrat.
* * *
Pe masivul muntos Montserrat, se afla mai multe mânăstiri. Multe dintre ele, în ruină. O parte din cauza lui Napoleon Bonaparte, altele de pe urma Războiului Civil ori a durităţii vremurilor. Primele lăcaşuri de rugăciune de pe acest munte se crede că au fost ridicate în jurul anului 1025. Ce trebuie amintit, este faptul, că pe lângă Mânăstirea Montserrat, mai atrag atenţia şi alte două mânăstiri, e drept mai mici: una închinată Sfântului Benedict de Nursia şi o alta ridicată în amintirea Sfintei Cecilia din Roma.
* * *
Începuturile vieţii monahale pe Muntele Monserrat se crede că ar fi avut loc între secolele XI – XII. Primii călugări catalani, atraşi de frumuseţea sălbatica a muntelui, şi-au găsit aici siguranţa ce le lipsea în părţile natale. În plus, în acest loc, în vremuri de restrişte, într-o lume bântuită de spectrul războaielor, al intrigilor şi al mândriei nemăsurate, mulţi sărmani rătăcitori au fost primiţi şi au găsit un adăpost şi o farfurie de mâncare pe Muntele Montserrat. Astfel că, înălţarea unei mânăstiri pe Muntele Montserrat, nu s-a lăsat mult aşteptată. Treptat, lăcaşul de cult a devenit foarte cunoscut, pragul său fiind trecut de tot numeroşi credincioşi, odată cu răspândirea legendei conform căreia, în pelerinajul său prin lume, Sfântul Graal (cupa de vin din care a sorbit Hristos la Cina cea de Taină), ar fi poposit, pentru o vreme, şi în acest loc.
* * *
Ansamblul monahal de pe Muntele Montserrat, este cu adevărat o încântare pentru ochi, fiind parcă suspendat între cer şi pământ. Trecerea timpului a lăsat însă din păcate, urme de neşters. În special războaiele, ce au atras după ele incendii şi prigonirea călugărilor, care au fost fie alungaţi, fie omorâţi. Astfel că, vreme de câteva sute de ani, din Mânăstirea Montserrat nu a rămas decât o ruină, fapt pentru care ajunsese să fie vizitată pe ascuns, de un număr destul de restrâns de credincioşi.
Anii au trecut, iar dragostea şi credinţa credincioşilor au învins greutăţile. Cât despre Muntele Montserrat, el şi-a recăpătat în cele din urmă importanţa printre locurile sfinte ale creştinătăţii. Fiindcă trebuie spus că aici, au venit în vizită Papi şi cardinali, regi, preşedinţi de state, artişti şi oameni de ştiinţă, cu toţii ducând mai departe credinţa lor, în cele mai variate colţuri ale lumii.
* * *
De ce aleg însă tot mai mulţi turişti să urce pe Muntele Montserrat ? Ei bine, pe lângă splendoarea naturii, aceştia vin aici pentru a vedea în primul rând Biserica Mânăstirii din Montserrat (unde adesea se organizează concerte corale), ce adăposteşte (pe lângă un important muzeu) şi Statuia Madonei Negre.
Şi încă ceva.. nu puţini sunt catalanii ce aleg să-şi unească destinele sub acoperişul acestei biserici.
* * *
Referindu-ne la Biserica Mânăstirii din Montserrat, trebuie să vă spunem că aceasta dispune de o structură gotică, ce utilizează forme renascentiste şi arhitectură tradiţională catalană, fiind bogat ornamentată cu basoreliefuri reprezentând apostoli sau scene biblice. Astfel, pe stâlpii centrali au naosului pot fi văzute sculpturi ale profeţilor Isaia, Ieremia, Iezechiel şi Daniel. Cât despre nava centrală a bisericii, aceasta măsoară o lungime de 58 de metri şi o lăţime de 15 metri.
În prezent, în cadrul Mânăstirii Montserrat, există aproximativ o sută de călugări. Ei urmează Ordinul Sfântului Benedict, dedicându-şi întreaga viaţă rugăciunii şi muncii, deosebindu-se într-o oarecare măsură de celelalte ordine călugăreşti, prin filosofia de viaţă ce au abordat-o. Astfel, atenţi la schimbările care au loc în lume, călugării de pe Muntele Montserrat sunt implicaţi în numeroase domenii de activitate. În timp ce unii se ocupă de administrarea internă a mânăstirii, alţii sunt cercetători sau profesori de istorie, teologie sau muzică.
* * *
Indiferent dacă sunteţi o persoană credincioasă sau nu, vizitarea „Fecioarei Negre” la Montserrat (declarată Patroana Cataloniei), se poate transforma într-o experiență spirituală deosebită. Sculptura din lemn negru (ce o înfăţişează pe Fecioara Maria care îl ţine în poală pe Pruncul Isus, iar în mâna dreaptă are o sferă, simbol al Universului) datează din secolul XII, iar faptul că a rezistat de-a lungul timpului în faţa incendiilor, jafurilor şi tentativelor de distrugere, îi conferă o aură de mister.
Înarmaţi cu răbdare, veţi înainta constant pe coridor îngust, cu scări. În tot acest timp, trebuie să mai ştiţi că fiecare capelă străbătură până la Statuia „Fecioarei Neagre”, este dedicată unui sfânt, iar în fiecare colţ se află câte o operă de artă religioasă ori un element arhitectural demn de luat în seamă, de la uşa din argint care deschide altarul până la tronul acesteia cu mozaicuri veneţiene şi podeaua în alb-negru din atriumul mânăstirii.
Ajunşi în faţa „Fecioarei Negre” din Montserrat, tradiţia spune că este bine să sărutaţi sau pur şi simplu doar să-i atingeţi mâna. Desigur, înainte este bine să treceţi printr-un loc special amenajat pentru a aprinde o lumânare, ce simbolizează o rugăciune adusă Fecioarei Maria.