Mormântul de la Amphipolis, Grecia

Situl arheologic de la Amphipolis este localizat la 596 de km de nordul Atenei şi la 65 de km vest de oraşul Thesaaloniki. Se crede că acest sit arheologic este cel mai mare mormânt descoperit vreodată în Grecia. Complexul datează din anii 325 – 300 I.Hr., mai exact de la sfârşitul perioadei lui Alexandru cel Mare. Complexul  a fost parţial distrus în timpul cuceririi romane, însă după această perioada a rămas intact până în zilele noastre.

O echipa de arheologi condusă de Katerina Peristeri a început săpăturile la acest sit în anul 2012. În vara acestui an, echipa de arheologi a anunţat că a reuşit să excaveze un zid din marmură lung de 488 de metri care înconjoară întregul complex mortuar. Acest zid depăşeşte ca mărime complexul de la Vergina, unde se află mormântul lui Philip II, tatăl lui Alexandru.  Pe lângă acest zid, arheologii au descoperit un coridor lung ce duce spre mormânt şi doi sfincși fără cap şi fără aripi care păzeau intrarea. Unii arheologi susţin că mormântul era păzit iniţial de o statuie din marmură înaltă de 5 metri, cunoscuta sub numele de Leul de la Amphipolis, ce a fost descoperită în anul 1912 lângă răul Strymonas.

Speculaţiile referitoare la ocupantul mormântului au apărut de îndată, unii arheologi sustinand că mormântul aparţine lui Alexandru cel Mare. Însă majoritatea arheologilor şi istoricilor resping această idee deoarece sursele nu oferă date foarte exacte despre mormântul lui Alexandru. Se cunoaşte foarte bine faptul că Alexandru a murit în Babylon (astăzi Iraq) în anul 323 I.Hr. şi că a fost innmormantat cel mai probabil în Egipt, după ce Ptolemaios, unul dintre generalii săi, i-a furat corpul în timp ce era transportat de la Babylon către Macedonia. Mai târziu, sarcofagul lui Alexandru a fost mutat de la Memphis la Alexandria, noua capitală a Egiptului sub dinastia Ptolemaica. Însă din secolul IV locul exact al mormântului s-a pierdut.

Descoperirea celor două cariatide (statutile din marmură ce reprezintă figuri feminine) ce păzeau intrarea spre camera principală a mormântului a dus la apariţia unor noi ipoteze. Unii arheologi sunt de părere că mormântul ar aparţine unei figuri feminine foarte importante din perioada lui Alexandru, mai exact Olympiei, mama lui Alexandru.

Andrew Chugg, autorul cărţii “The Quest for the Tomb of Alexander the great”, este de părere că statuile nu reprezintă figuri feminine obişnuite, ci preotese ale lui Dionysus, zeul vinului. Pentru a-şi argumenta părerea, Chugg menţionează în publicaţia Greek Repoter, conform scrierilor lui Plutarh, că Olympia participa împreună cu preotesele lui Dionysus la ceremonii şi orgii dionysiace. Un alt argument care suţine ideea că mormântul de la Amphipolis aparţine Olympiei este reprezentat de zidul care încojoară complexul. Acest zid este decorat cu rozete care seamănă foarte mult cu cele de pe mormântul lui Philip II de la Vergina.

Însă mormântul ar putea aparţine unei alte femei, mai exact Roxanei, soţia lui Alexandru cel Mare. Roxana şi fiul lui Alexandru cel Mare, Alexandru IV sunt ucişi în anul 311I.Hr. de Cassandros, unul dintre generalii lui Alexandru.  Pe lângă figurile feminine există şi alte persoane importante ce ar putea fi înmormântate la Amphipolis şi aici îi enumerăm pe Androsthenes, Laomedon, Nearchus, Hephaestion, Antigonus Monophthalmus sau chiar Cassandros. Chugg nu este de acord cu aceste ultime posbilităţi deoarece, susţine el, prezenţa cariatidelor la intrarea în mormânt arată că mormântul aparţine unei femei.

Descoperirea cariatidelor nu a făcut altceva decât să adâncească discuţiile cu privire la scopul sitului de la Amphipolis. Olga Palagia, şeful departamentului de arheologie din cadrul Universităţii de la Atena, susţine că stilul şi mărimea cariatidelor găsite în acest mormânt sunt specifice secolului I I.Hr. De aceea, Palagia crede că mormântul de la Amphipolis nu este unul macedonean deoarece astfel de morminte dispar începând cu jumătatea secolului II I.Hr. în timpul cuceririi romane. De fapt, Amphipolis se afla foarte aproape de locul în care în anul 42 I.Hr. Octavian şi Marcus Antonius îi înving pe Brutus şi Cassius, asasinii lui Cezar. Bazându-se pe aceste date, Palagia susţine că mormântul ar putea aparţine unor generali ucişi în aceea luptă.

Alţi cercetători sugerează că acest complex de la Amphipolis ar putea să fie de fapt un cenotaf, un monument contruit în memoria lui Alexandru. Între timp, arheologii continuă săpăturile la Amphipolis cu speranţa că vor reuşi să găsească răspunsul tuturor întrebărilor ce gravitează în jurul acestui sit arheologic.

interviu de Madalina Corina Diaconu