ILUSTRATE DIN CUBA - Peşterile Bellamar
09 Martie 2019, 14:00
Peşterile Bellamar constituie una dintre comorile naturale ale Cubei. Este impresionant să te strecori prin galeriile şi coridoarele înguste ale acestor grote a căror vârstă este de aproximativ 300.000 de ani. Sunt situate în provincia Matanzas, în nordul ţării. Legat de originea lor, au fost făcute mai multe studii, iar cercetătorii au ajuns la concluzia că zona în care s-au format aceste peşteri se afla iniţial sub apă, iar apa subterană în combinaţie cu bioxidul de carbon au dizolvat rocile calcaroase săpând camere în adâncuri, sub fundul mării. Aşa încât, puţin câte puţin, prin combinaţii complexe ce doar natura le poate face, au luat naştere Peşterile Bellamar. Şi cu toate că s-au format (aşa cum am mai spus), acum circa 300.000 de ani, Peşterile Bellamar au fost descoperite abia acum un secol şi ceva, mai precis în 1861. Conform însemnărilor ce s-au păstrat peste timp, descoperirea lor, s-a datorat întâmplării. Imaginaţi-vă spaima pe care a tras-o un om care muncea în zona peşterilor de astăzi, când a văzut cum bara pe care o avea în mâini a dispărut sub ochii lui. Și-a imaginat cu siguranţă că pământul are o gură mare, care putea să îl înghită şi pe el !
*
* *
Se povesteşte că un sclav săpa o groapă în pământ cu un
drug, încercând să scoată un bloc de piatră calcaroasă când, dintr-o dată, preţiosul
lui instrument de lucru s-a făcut nevăzut. Când pământul a înghiţit unealta
despre care vorbim, sclavul, şi supraveghetorul, surprinşi şi înspăimântaţi
amândoi, s-au gândit că acolo se întâmplă ceva foarte rău. Fără a pierde
vremea, s-au dus să îl vadă pe Don Manuel Santos Parga, stăpânul proprietăţii
pe care se afla cariera de piatră. I-au povestit întâmplarea, dar nu i-au putut
da nici o explicaţie logică, deşi Parga le tot cerea să relateze mai clar cele
întâmplate. A trecut un timp şi într-o bună zi stăpânul proprietăţii s-a
hotărât să meargă personal să vadă locul cu pricina.
* * *
Aşadar,
proprietarul pământului pe care se aflau aceste grote din provincia Matanzas, din nordul Cubei, Don Manuel Santos Parga, a decis să vadă locul în
care pământul, aşa cum i s-a spus, înghiţise unealta sclavului. Potrivit lui
José Venturiano Betancourt, locuitor din Matanzas care în 1863 a consemnat cele
întâmplate, ajuns la faţa locului, Parga a poruncit sclavilor să sape în
stâncă. La scurtă vreme şi spre surprinderea lui, nici nu începuseră bine
lucrul când s-a făcut o gaură prin care ieşea un curent de aer cald, urât
mirositor. Deşi toţi au fost cuprinşi de o oarecare teamă, Parga nu s-a speriat
ci, cu mult calm, şi-a îndemnat oamenii să sape mai departe, deoarece era tot
mai convins că a descoperit intrarea într-o peşteră.
*
* *
Manuel Santos Parga este cel care a descoperit Peşterile Bellamar. Şi tot
el s-a ocupat şi de explorarea acestora, creând anumite condiţii, cum ar fi de
exemplu construirea de scări zidite din piatră care sunt încă în uz şi
instalarea luminii electrice. Mai mult de atât, a devenit chiar ghidul
vizitatorilor care, atraşi de noua descoperire, au venit să vadă peşterile
într-un număr foarte mare.
*
* *
În primii doi ani după ce au fost puse în circuit, prin peşteri s-au perindat mai mult de două mii de vizitatori, ceea ce, pentru perioada respectivă, a constituit un succes răsunător, atât din punct de vedere turistic, cât şi ştiinţific. În ziua de astăzi, vechiul număr de vizitatori este cu mult depăşit. Şi asta, pentru că fiind cel mai vechi centru turistic din Cuba, mai ales în timpul verii, la Peşterile Bellamar ajung mii de oameni interesați de frumusețea naturii, de recreere dar şi de variatele oferte gastronomice.
Şi dacă nu vă temeţi să coborâţi în adâncul pământului şi v-ați decis ca atunci când ajungeţi în Cuba, să porniţi într-o expediţie prin
labirintul Peşterilor Bellamar, trebuie să ştiţi că în această călătorie veţi
fi însoţiţi întotdeauna de un ghid care cunoaşte nenumăratele colţiţoare ale
acestor grote. În interiorul peşterii (căci putem folosi şi singularul, unii
experţi considerând că este o peşteră cu mai multe încăperi), se poate ajunge
pe o scară îngustă situată în interiorul unei mici clădiri. Intrarea este tot
aceea pe unde au coborât primii exploratori, acum mai bine de o sută de ani. Aici
veţi găsi şi un muzeu, de unde se pot obţine informaţii despre peşteră, şi
totodată pot fi admirate o serie de obiecte extrase în urma săpăturilor
arheologice. Pornind în jos, pe scări, se ajunge la sala principală, cunoscută
şi sub numele de Sala Gotică, o încăpere lungă de aproximativ 80 de metri şi
lată cam de 25. Dar cavitatea se extinde
la est şi vest şi atinge o lungime de peste trei kilometri.
*
* *
În Sala Gotică sunt mai multe formaţiuni stâncoase, care au primit nume
precum Grădina de Morcovi, Capela celor Doisprezece Apostoli şi Mantia lui
Columb (aceasta din urmă este cea mai mare şi mai veche şi are forma unei
cascade cu o înălţime de 12 metri). În Peşterile Bellamar veţi mai întâlni însă
şi alte numeroase cavităţi, între care Sala Bureţilor, Galeria celor Două
Lacuri, Galeria Piticilor, Galeria cu Megalocnus, precum şi Salonul Doamnelor,
Pasajul Hatuey ori Baia Americancei. În jurul aesteia din urmă s-a ţesut o
legendă care ne spune că acum mulţi ani, o turistă din Statele Unite ale
Americii ar fi dispărut aici după ce s-a scăldat în apele cristaline.
*
* *
Odată ajunşi în
interiorul Peşterilor Bellamar, veţi putea admira, fără
îndoială, frumoasele şi impresionantele stalactite şi stalagmite, precum şi
unele formaţiunile cristaline cu aspect transparent şi strălucitor care dau
locului un caracter aparte, fiind rar întâlnite în lumea peşterilor.
*
* *
Date fiind importanţa şi frumuseţea lor, Peşterile
Bellamar constituie un incitant obiect de studiu. De exemplu, din locul unde
s-a intrat prima dată, un grup de speologi au descoperit o cavitate îngustă
care i-a condus la o altă prelungire subterană, lungă de aproximativ nouă
kilometri. Spre surprinderea tuturor, au găsit acolo galerii de o frumuseţe
fără margini. Pentru cei interesați de speologie, aceste peşteri sunt considerate un potenţial laborator
pentru studiul cristalografiei subterane. Datorită caracteristicilor sale, locul
a servit ca refugiu faunei cuaternare din această zonă. În săpăturile care s-au
efectuat aici, fiind găsite şi rămăşiţe de animale preistorice.
*
* *
Peşterile Bellamar au mai mult de 23 de kilometri de galerii, se
caracterizează printr-o frumuseţe deosebită şi prin importante descoperiri
paleontologice şi prezintă o gamă largă de procese de cristalizare. Din toate
aceste motive au fost declarate monument naţional. Aşa că dacă vizitați provincia Matanzas, alegeţi să
treceţi şi pe la Peşterile Bellamar. Mai ales că, în această bijuterie a sistemului
de caverne din Cuba vă puteţi bucura de diferitele dotări ale centrului
turistic cu acelaşi nume. Acestea includ două restaurante cu oferte culinare
rafinate, o combinaţie armonioasă dinre bucătăria autohtnă şi cea
internaţională, precum şi o gamă largă de cocktailuri şi băuturi care îţi
permit să te răcoreşti la temperaturile înalte din timpul verii. Mai sunt şi
baruri, magazine de suveniruri, cafenele şi un parc de recreere pentru copii.
Deasemenea, se pot închiria cai pentru călărie. Şi asta nu este tot, fiindcă
mai sunt şi alte atracţii pe care le puteţi descoperi la faţa locului.
Realizat de Esther Reyes Corría -
RADIO TAÍNO
(traducere –
Diana-Maria Şincai)