ILUSTRATE DIN CUBA: Jardines del Rey

Când vorbim despre Cuba ca destinaţie turistică, ne gândim la plaje, soarele strălucitor şi veselia locuitorilor acestei ţări, iar un teritoriu care însumează toate aceste elemente şi care, din punct de vedere al importanţei pe care o prezintă pentru turismul cubanez, ocupă locul al treilea, este Jardines del Rey (Grădinile Regelui).

* * *

Jardines del Rey este numele unui arhipelag de insuliţe numite „cayo” (prin „cayo” înţelegându-se o insulă mică, plană şi nisipoasă, foarte obişnuită în marea Antilelor şi în Golful Mexic - Nota trad.). El se întinde de-a lungul coastei de nord a provinciilor Villa Clara, Sancti Spiritus şi Ciego de Avila. Aici se află cunoscutele Cayo Santa María, Cayo Coco şi Cayo Guillermo. Acest arhipelag numit Sabana-Camagüey este cel mai întins dintre cele patru care înconjoară insula mare şi este îmbrăţişat de o barieră de recifuri de corali, lungă de 400 de kilometri, care este considerată una dintre cele mai importante din lume, alături de Marea Barieră de Corali australiană şi Reciful Mesoamerican.

* * *

Aceste insule micuţe, de o extraordinară frumuseţe, sunt un adevărat paradis, practic virgin, în care găsim condiţiile naturale ideale pentru turismul în sânul naturii. Clima tropicală, permite vizitatorilor să se bucure aproape tot anul de liniştitele lor plaje caraibiene, iar statisticile arată că acestea sunt preferatele multor turişti datorită siguranţei pe care o oferă poziția lor izolată, dar şi datorită apelor calde şi puţin adânci. Numele „Jardines del Rey” (Grădinile Regelui) a fost dat de conchistadorul Diego Velázquez de Cuéllar, primul guvernator al Cubei. El a făcut acest lucru în 1514, ca un omagiu adus incredibilei frumuseţi naturale a arhipelagului dar şi în onoarea regelui ce domnea pe atunci în Spania, Ferdinand al II lea de Aragon. În timpurile anterioare cuceririi de către spanioli, insulele şi insuliţele din Jardines del Rey, au constituit puncte de pescuit ale celor care trăiau în aceste locuri.

* * *

Legenda spune, că unele dintre insulițe, cum ar fi de exemplu Cayo Romano, ar fi servit ca pavăză indienilor cubanezi în ciocnirile lor cu forţele spaniole, iar la sfârşitul secolului al XVI lea, Cayo Coco s-a transformat într-o ascunzătoare pentru piraţi şi corsari, printre care s-au numărat şi vestiţii Jacques de Sores şi Henry Morgan.

Şi tot aceste plaje liniştite şi limpezi din Jardines del Rey, i-au văzut coborând de pe vasele traficanților de negri pe sclavii africani, şi asta după ce comerţul acesta fusese deja interzis. Au fost, de asemenea martorele, mai multor acţiuni din timpul războaielor pentru independenţa Cubei, fiind tabără, spital şi punct de sosire al expediţiilor insurgenţilor. Apoi, cu trecerea anilor, aceste insuliţe s-au transformat în staţiuni de vară ale aristocraţiei cubaneze, până în anul 1959 când Revoluţia a ieşit victorioasă.

* * *

La sfârşitul anilor '80 şi '90 ai secolului trecut, în istoria arhipelagului Jardines del Rey, a început o nouă etapă. După această dată, Cuba a decis să stimuleze industria turismului pe scară largă şi nimic nu putea fi mai potrivit, decât punerea în valoare a tuturor atracţiilor pe care le avea de oferit această zonă: insuliţe practic virgine, nelocuite în cea mai mare parte, având un mediu înconjurător uimitor, adâncuri ideale pentru a face scufundări şi plaje splendide, extrem de curate şi întinse. Dar pentru a duce la bun sfârşit planurile făcute, a fost necesar să fie învinse multe greutăţi, efectuarea lucrărilor pe care le vedem astăzi în zonă, necesitând un efort deosebit şi fiind o adevărate provocare.

Pentru început s-a trecut la realizarea unei infrastructuri, care să permită construirea de hoteluri, transportul de utilaje grele, traficul a mii de muncitori şi apoi fluxul de turişti şi angajaţi. Toate acestea fiind doar câteva dintre aspecte. De asemenea, rutele maritime şi aeriene au presupus la rândul lor costuri considerabile, fiind în același timp lente şi insuficiente, în special ţinând seama de absenţa unui aeroport. Pentru a depăşi toate obstacolele enumerate, soluția a fost construirea podurilor din anrocamente numite „pedraplen”, adică şosele pe mare care leagă continentul de insuliţe. Astfel a luat naştere Caibarién - Cayo Santa Maria, care este considerată cea mai mare din lume şosea pe mare. Iar atunci când marea este calmă şi nu există valuri, iar cerul se oglindeşte pe suprafaţa apei, cei ce se găsesc la volanul maşinii, povestesc că au impresia cum orizontul dispare, de parcă ar conduce către o lume plată. (Nota red.)

* * *

Pedraplén Caibarién - Cayo Santa María, permite accesul direct la peste 48 de kilometri de plaje virgine magnifice, cu nisip fin şi apă limpede. Iar pentru protejarea florei şi faunei din zonă, s-a avut în vedere ridicarea a 45 de poduri din beton preasamblat. Fapt ce a făcut, ca în final, această şosea pe mare, să fie distinsă cu „Premiul Internaţional „Puente de Alcántara” (Podul Alcantara), un premiu care se acordă în spaţiul ibero-american, lucrării publice având, între altele, cea mai mare importanţă culturală, tehnologică, funcţională şi socială, ţinând cont, bineînţeles şi de calitatea tehnică şi estetică a acesteia.

* * *

Destinaţia turistică Jardines del Rey, dispune în prezent de mai bine de 8.400 de camere, regăsite în 18 hoteluri de patru şi cinci stele. Are, în plus şi o vastă reţea extra hotelieră, alcătuită din Delfinariu, porturile de agrement Gaviota din Cayo Coco şi Marlin din Cayo Guillermo, cu o variată gamă de servicii nautice. Ambarcaţiuni cu puntea din sticlă, efectuează tururi prin zonele cu atracții speciale. Astfel, vizitatorii se mai pot bucura şi de cele aproximativ 30 de locuri unde se pot face scufundări, acestea incluzând bariere de corali, tunele şi peşteri în care se pot observa diverse specii ale faunei. Cuvintele sunt sărace în a descrie frumuseţea locului, iar dacă aveţi în agenda să vizitaţi Cuba, vă sugerăm să treceţi şi prin Jardines del Rey, un loc în care puteţi să vă faceţi propriul itinerar şi unde, în afară de soare şi plaje, veţi găsi atât istorie, cât şi natură.

Realizat de Esther Reyes Corría - RADIO TAÍNO

(traducere – Diana-Maria Şincai)