ILUSTRATE DIN CUBA: Andarín Carvajal

Ilustrate din Cuba, prin colegii noştri de la Radio Taino, vă propun să cunoaşteţi impresionanta poveste a unui alergător de maraton, un personaj deosebit, căruia de mic i-a plăcut să plăcut să participe la diverse întâlniri sportive de atletism, ajungând în final să înfrunte timpul să rămână definitiv în istorie pentru performanţele sale.

Andarín Carvajal nu a fost însă doar un sportiv, ci şi un luptător în timpul Războiului de Independență, în anul 1895 el alăturându-se celor ce au luptat împotriva colonialismului spaniol. Datorită rezistenţei sale deosebite la efort, i-a fost încredinţată misiunea de a expedia şi prelua mesaje de luptă, dintr-un oraş în altul.

​* * *

 

S-ar putea ca numele lui Félix de la Caridad Carvajal y Soto este complet necunoscut chiar şi multor cubanezi de astăzi şi de pe vremea în care acest pitoresc personaj a devenit celebru. Supranumele însă, acela de „Andarín Carvajal”, este este recunoscut de toţi („andarín” traducându-se prin  „om care umblă mult, om iute de picior”). Andarín Carvajal a fost primul şi unicul maratonist cubanez care a participat la Jocurile Olimpice din Sant Louis, SUA, în  1904. Dar cum s-a întâmplat ca acest umil cubanez să ajungă într-o asemenea competiţie ?

​* * *

 

Félix de la Caridad Carvajal y Soto s-a născut la Havana în ziua de 18 martie 1875. Se ştie despre el că lucra ocazional ca poştaş de Crăciun, de sărbători, iar în timpul vacanţelor şi că se angaja, de asemenea, ca „om-reclamă” pentru a-şi câştiga existenţa. Ca meserie a fost bărbier, dar adevărata lui vocație era să alerge, pasiune pe care a dezvoltat-o de foarte tânăr.

Se spune că pe vremea când nu avea mai mult de 14 ani Félix Carvajal a participat la un „duel” de alergare cu spaniolul Mariano Bierza y Latre, pe care presa îl poreclise „omul-locomotivă”, şi care în noiembrie 1889 a făcut mai multe demonstraţii la San Antonio de los Baños, unde locuia atunci Carvajal.

​* * *

 

Povestea lui Félix Carvajal a început cu adevărat, când Mariano Bierza (care atunci se bucura deja de recunoaştere în domeniu), i-a provocat pe toţi oamenii prezenţi să alerge alături de el pentru a vedea cât de mult puteau să reziste. Însă la un moment dat, vanitosul Mariano Bierza, complet epuizat, s-a văzut silit să abandoneze în faţa lui Carvajal, care s-a oprit abia două ore mai târziu, după o cursă continuă de vreo 12 ceasuri. Din momentul acela, Félix Carvajal nu a încetat să îşi arate dragostea pentru străbaterea de mari distanțe pe jos şi să onoreze supra numele de „Andarín Carvajal”.

​* * *

 

Despre Andarín Carvajal, trebuie să vă mai spunem că a fost un om sărac. Îndrăgostit la maxim de atletism, el şi-a dorit foarte mult să participe la Olimpiadă, la proba de maraton. Un vis aproape imposibil, fiindcă nu avea bani ca să îşi plătească drumul. Sărăcia nu l-a făcut însă pe Andarín Carvajal să renunţe la în a-şi pune în aplicare marele său vis. Astfel, el s-a decis să străbată străzile şi parcurile din Havana sunând dintr-un fluier pentru a atrage atenţia trecătorilor şi a cere bani pentru ca... un atlet cubanez să poată participa la Olimpiadă.

​* * *

 

Greutăţile prin care a trecut Andarín Carvajal, au fost deosebit de mari, însă în cele din urmă, prin bunăvoinţa populară şi datorită faptului că i se cunoştea marea rezistenţă, a reuşit să îşi finanţeze călătoria pentru a se prezenta la Jocurile Olimpice din Statele Unite ale Americii, de la Saint Louis (din anul 1904).

Cu banii în mână, Andarín Carvajal a pornit spre Statele Unite ale Americii. Se spune că atunci când a ajuns în New Orleans, a constatat însă că ceea ce agonisise el, abia dacă îi ajungea să mănânce. Alţii, în schimb, au afirmat că Andarín şi-ar fi cheltuit banii, pe distracţii şi femei. Lăsând la o parte toate aceste bârfe, adevărul este că realitatea l-a pus în faţa unei grele decizii, aceea de a-şi continua călătoria de la New Orleans până la Saint Louis, pe jos. Drept urmare, Andarín Carvajal a mers timp de 10 zile, iar pe durata acestui drum a fost ajutat de mulţi oameni care au auzit de el. În cele din urmă, a reuşit să ajungă şi să concureze. Doar că îmbrăcămintea pe care o purta (era încălţat cu cizmele ce le folosea ca poştaş) nu se potrivea sub nici o formă cu evenimentul l-a care urma să participe, Jocurile Olimpice. Atunci, cineva i-a tăiat mânecile şi pantalonii, ca să fie mai în ton cu atmosfera sportivă.

​* * *

 

Intrat îm competiţie, atletul cubanez s-a aflat în fruntea cursei până cu puţin înainte de final. Încrezător în avantajul pe care îl avea, a cedat însă dorinţei de a-şi potoli foamea care îl încerca, deoarece de zile întregi nu se mai alimentase corespunzător. Astfel, Andarín Carvajal a ieşit de pe drum şi, dintr-o grădină din apropiere, a luat nişte mere, pe care le-a mâncat lacom, iar acestea nu i-au picat deloc bine. După ce a consumat merele, Andarín Carvajal a simţit o durere puternică la stomac, fapt ce l-a împiedicat să-şi păstreze poziţia de lider al cursei, pe care o avusese până în acel moment. El a terminat totuşi maratonul, pe locul al patrulea. În presa vremii s-a comentat că, probabil, dacă ar fi mâncat cum trebuie, ar fi câştigat detaşat proba.

​* * *

 

Întors în Cuba, neobositul nostru personaj, nu s-a dat bătut şi a cerut din nou ajutor pentru a participa la o nouă ediţie a Jocurilor Olimpice din 1906, care urmau să aibă loc în Grecia,  la Atena.

Astfel, Andarín Carvajal a luat încă o dată cu asalt străzile din Havana, antrenându-se zile şi nopţi, însoţit fiind de oamenii care aveau toată încrederea în condiţia fizică a idolului lor. În cele din urmă, după ce a făcut rost de suma de bani necesară drumului, şi-a făcut bagajul şi s-a îndreptat către Atena. Însă din păcate, nu a sosit la timp, trezindu-se în situaţia ca maratonul să fi avut deja loc cu trei zile în urmă. Totuşi, el a reuşit cel puţin să facă nişte demonstraţii atât în Grecia cât şi în alte oraşe din Europa, fapt ce l-a ajutat în a colecta banii necesari pentru a reveni în Cuba. Ajuns acasă, Andarín Carvajal şi-a continuat antrenamentele şi a participat la mai multe competiţii sportive, reuşind să câştige peste 50 de premii, ce au fost reflectate de-a lungul timpului în „El Heraldo de Cuba ", un ziar al vremii respective.

Se spune că în anul 1928 (pe când avea 58 de ani), Andarín Carvajal a reuşit performanța de a face 4.375 de ture în jurul complexului „Manzana de Gómez”, un loc foarte frecventat din capitala Cubei, pe parcursul a şase zile şi şase nopţi, hrănindu-se doar cu suc de portocale. O altă performanţă a sa a fost cea din 1930, când a mers 2.300 km pe şosea din provincia Pinar del Rio până la Santiago de Cuba.

​* * *

 

Andarín Carvajal a încetat din viaţă, în ziua de 27 ianuarie 1949, complet uitat şi abandonat. Peste ani însă, în 2004, la San Antonio de los Baños, a avut loc o întrecere şi o plimbare populară de 15 kilometri, pe jos, pentru a aminti astfel centenarul participării sale la Jocurile Olimpice, marcând totodată şi 55 de ani de la moartea sa.

​* * *

 

Acestea fiind spuse, acum ştiţi de ce în Cuba, unei persoane care umblă dintr-o parte în alta fără încetare i se spune „Andarín Carvajal”. Astfel, ea este asemuită cu pitorescul personaj care a rămas în memoria poporului, drept cel care ar fi putut foarte bine să câştige un maraton şi să devină în acest fel primul medaliat olimpic din Cuba.

Realizat de Esther Reyes Corría - RADIO TAÍNO

(traducere – Diana-Maria Şincai)