COPENHAGA

Despre Copenhaga, se spune că este cea mai încântătoare capitală scandinavă, cu o multitudine de obiective turistice şi istorice ce merită a fi văzute. Oraşul poartă farmecul lumii vechi alături de unele dintre cele mai frumoase exemple de arhitectura avangardistă. Este un loc vibrant, modern, cu o istorie lungă şi fascinantă. O aşezare ce te îmbie la plimbare, mai ales pe anumite străzi fără vehicule cu motor şi gaze de eşapament. Copii în cărucioare, tineri alături de bătrâni adunaţi să savureze o bere sau să se uite la vreun muzicant al străzii, oferă turiştilor o imagine în care toată lumea pare mulţumită de mediul în care trăieşte.

* * *

Complexul Tivoli, un curcubeu scandinav de grădini, distracţii în aer liber, restaurante, cafenele, teatre şi o sală de concerte în care evoluează artişti din întreaga lume, este un obiectiv foarte popular în Copenhaga. Cu câteva milioane de vizitatori în fiecare an, Parcul Tivoli a devenit cel mai popular loc din întreaga Danemarcă. Iar o plimbare pe potecile sale umbroase, în jurul lacului, pe sub copacii bătrâni şi mândri, va fi cu siguranţă o amintire de neuitat.

* * *

În anul 1167, pe când Copenhaga era un sat pescăresc, regele Valdemar I a ordonat episcopului Absalon, să construiască o fortăreaţă de seamă, ce a devenit reşedinţa regelui danez. De atunci aceasta s-a transformat treptat, fiind înlocuită cu un castel în secolul XIV, iar mai apoi cu un impresionant palat în stil baroc, care însă a căzut pradă unui incendiu devastator. Versiunea actuală a Palatului Christian (căci despre el este vorba), a fost realizată la începutul secolului XX. Faţada de granit a fost făcută din pietre adunate din fiecare parohie din ţară, iar statuia ecvestră ridicată în Piaţa Palatului îl reprezintă pe regele Frederic al VII lea.

Când au fost săpate fundaţiile actualului palat, au fost dezgropate şi rămăşiţele fostelor clădiri de pe sit, iar în prezent ruinele vechii fortăreţe a lui Absalon şi ale castelului medieval, sunt accesibile vizitatorilor.

* * *

În timpul lungii şi fructuoasei domnii a celui mai faimos rege al Danemarcei, Christian al IV lea, Copenhaga şi-a consolidat rolul de capitală a ţării. Acest monarh a avut ideea construirii mai multor edificii, cum ar fi de exemplu clădirea Bursei, cunoscută în mod special datorită turnului realizat sub forma unor cozi de dragon care se îmbină.

Turnul Rotund, o impozantă lucrare pe post de observator  astronomic, a fost şi el ridicat, tot ideea regelui Christian al IV lea. Cei ce iubesc peisajele de la mare înălţime, pot urca în turn pe o rampă până la acoperiş pentru a privi panorama vechiului oraş.

* * *

Inima Copenhagăi este Piaţa Primăriei. Cât despre Primărie, chiar dacă pare veche, ea este una dintre cele mai noi minuni arhitecturale ale oraşului. Clădirea a fost proiectată de arhitectul Martin Nyrop şi a fost construită din cărămidă roşie tradiţională. Realizată în stilul naţional romantic, a fost inspirată din arhitectura medievală daneză şi norvegiană, cu uşoare influenţe italiene. Faţada şi interiorul sunt decorate cu detalii din mitologia nordică. Deasupra intrării principale există o statuie a episcopului Absalon, iar în dreapta şi stânga sa pot fi distinşi doi urşi polari.

Accesul în Primăria din Copenhaga este gratuit, iar odată ce i-aţi trecut pragul, în foaier căutaţi intrarea la Ceasul Mondial a lui Jens Olsen, despre care se spune că este cel mai exact şi complicat ceas de pe planetă (potrivit „Cărţii Recordurilor”). Acesta arată ora pentru toate zonele lumii, poziţiile planetelor şi Calendarul gregorian.

Tot în Piaţa Primăriei mai puteţi vedea şi statuia îndrăgitului scriitor de basme Hans Christian Andersen. Cei mici adoră să se joace în jurul său, să i se urce în braţe şi să-i atingă jobenul. Câţiva paşi mai încolo se află Fântâna cu Dragon, iar pe partea opusă se zăreşte o statuie modestă a unui soldat danez, ce comemorează războiul din 1864 împotriva Germaniei.

* * *

 

Într-unul dintre cele mai frumoase monumente arhitecturale ale oraşului Copenhaga – „Palatul Prinţului” – , o clădire în stil rococo, construită în secolul XVIII pentru prinţul moştenitor, viitorul rege Frederic al V lea, se află Muzeul Naţional, principalul muzeu cultural-istoric al Danemarcei. Bazele creării sale au fost puse în anul 1807, când Comisia regală pentru conservarea antichităţilor şi-a început activitatea sistematică de colecţionare a obiectelor preistorice daneze.

Sporirea considerabilă a patrimoniului a creat la un moment dat problema spaţiului de expunere, care a fost rezolvată în anii 1930 – 1936 prin construirea unui complex de clădiri, alipit vechiului palat, ce a permis astfel extinderea muzeului.

În forma sa actuală, Muzeul Naţional din Copenhaga se compune din mai multe secţii. O primă secţie este cea afectată antichităţilor daneze, care cuprinde epoca pietrei, a bronzului şi a fierului. Cu 10.000 de ani îen., gheţarii ce acopereau teritoriul de astăzi al Danemarcei s-au retras definitiv către nord, creându-se astfel un climat mai prielnic existenţei umane. Din acele timpuri străvechi datează primele mărturii ale prezenţei omului, a cărui viaţă nesigură şi aspră s-a desfăşurat în condiţiile Epocii de piatră.

Populaţia rară şi împrăştiată pe marginile lacurilor şi pe cursurile apelor a trăit la început din vânătoare şi pescuit, pe care le practicau făurindu-şi unelte şi arme, cioplind materialele aflate la îndemână: silex, oase de animale, cornul de ren şi lemnul. Ele constituie azi obiectele ce deschid expunerea Muzeului Naţional consacrată preistoriei daneze. Printre ele atrage atenţia în mod deosebit, un colier făcut din 98 de dinţi de animale, probabil o podoabă de mare preţ a vremii sale.

Epoca bronzului a lăsat şi ea mărturii remarcabile asupra trecutului îndepărtat al Danemarcei. Conservate în Muzeul Naţional, piesele din această perioadă au fost descoperite în cea mai mare parte în morminte, dar şi pe câmpuri şi în mlaştini. Dintre sutele de exponate, amintim: „Lurele” (instrumente muzicale de suflat proprii nordului Europei, ce au un sunet asemănător cornului de vânătoare), veşminte confecţionate din lână de oaie toarsă în fir gros sau „Carul soarelui” (un car cu şase roţi tras de un cal ce are montat pe el un disc solar aurit).

Evul mediu şi Renaşterea daneză sunt şi ele bogat reprezentate la Muzeul naţional din Copenhaga. Aici vizitatorul poate vedea pe lângă arme, podoabe, costume, ornamente, şi o colecţie impresionantă de sculptură religioasă în lemn şi piatră, elemente de arhitectură bisericească şi laică, obiecte de cult, altare, precum şi câteva exemplare de mobilier medieval.

La Muzeul Naţional din Copenhaga un loc aparte este rezervat Muzeului Folcloric danez, unde sunt expuse costume, interioare de conace dar şi piese de argintărie şi olărie.

Deosebit de interesantă este şi Colecţiei Etnografică, una dintre cele mai mari şi mai de preţ din întreaga lume. Secţia eschimosă este unică, incluzând nu numai pe eschimoşii din Groenlanda daneză, ci şi pe cei din Canada şi Alaska. Alte rarităţi ilustrează viaţa popoarelor de la Pol, a celor din Pacific, a indienilor din America sau a triburilor africane.