BOLIVIA: SUCRE – ORAŞUL CELOR PATRU NUME

Sucre – „Oraşul celor patru nume” – este capitala constituţională a Boliviei şi unul dintre cele mai frumoase oraşe din această ţară, încărcată de tradiţii şi istorie, tărâmul incaşilor, una dintre cele mai vechi civilizaţii din America Latină.

* * *

Despre Sucre – bijuterie a artei baroce şi a Renaşterii, se poate spune că este cel mai european oraş din Bolivia dar şi una dintre cele mai frumoase aşezări din America Latină. A fost înfiinţat în anul 1538 (pe vechiul oraş al indienilor indigeni Charcas), sub numele de „Ciudad de la Plata de la Nueva Toledo”, de către conchistadorul şi exploratorul spaniol Pedro Anzures (marchiz de Campo Redondo).

Iniţial noua aşezare (prin poziţia sa strategică) s-a vrut drept fortăreaţă de plecare a spaniolilor în explorărilor lor pe continent. Cu timpul, a început însă să semene foarte mult cu un oraş spaniol specific epocii coloniale, reflectând prin arhitectură sa cultura Andalusiană şi s-a transformat într-un puternic centru judiciar, religios şi cultural al regiunii.

În plus, datorită climei temperate, oraşul a ajuns printre preferinţele familiilor burgheze spaniole, implicate în comerţul cu argint. Iar din anul 1839, La Plata a fost redenumit Sucre, în onoarea eroului revoluţionar venezuelean Antonio Jose de Sucre, diplomat şi om de stat ce a participat direct la eliberarea Americii de Sud de sub ocupaţia spaniolă, fiind totodată şi cel de-al doilea preşedinte al Boliviei.

* * *

Capitală istorică a Boliviei, oraşul Sucre poate fi comparat cu o carte poştală din secolul XIX, prin faptul că a reuşit să menţină o bună parte din vechile clădiri, cu o arhitectura ce îi oferă un farmec aparte.

* * *

De-a lungul timpului, autorităţile de aici au ştiut cum să conserve structura istorică şi majoritatea construcţiilor ridicate între secolele XVI – XIX. Astfel, partea veche a oraşului Sucre a devenit din anul 1991 sit al Patrimoniului Mondial UNESCO şi stă drept mărturie a alianţei dintre tradiţiile locale şi stilurile importate din Europa.

* * *

 

Plimbându-vă prin Sucre, pe aleile rezidenţiale, veţi putea observa că anumite clădiri sub decorate cu sculpturi din lemn, în timp ce altele prezintă balcoane cu design vechi. Toate se remarcă prin frumuseţe şi păstrează câte ceva atât din epoca pre-columbiană cât şi din cea colonială şi post-colonială.

La fel de deosebite sunt şi bisericile ori mânăstirile, ce reamintesc de prezenţa religioasă a spaniolilor. Astfel, oraşul Sucre rămâne locul Bisericii catolice din Bolivia. Cât despre ce merită să vizitaţi, sfatul meu ar fi că oricât de puţin ar fi timpul petrecut în Sucre, să nu plecaţi fără a vedea măcar Mânăstirea La Recoleta (fondată de Ordinul Franciscan în anul 1601), ce adăposteşte un muzeu cu unele dintre cele mai impresionante artefacte religioase ale oraşului.

Muzeul de Etnografie şi Folclor din Sucre, este de asemenea un loc pe care nu trebuie să-l ocoliţi. Dacă alegeţi să-i treceţi pragul, nu veţi fi dezamăgiţi. Aici veţi găsi printre altele, o colecţie impresionantă de măşti din toată ţara, confecţionate din materiale diferite. Şi Muzeul de Artă Indigenă merită o vizită. Acesta spune povestea istoriei ţesutului din regiune şi reuşeşte să cuprindă toate etniile locale. În plus, pe holurile sale veţi fi întâmpinaţi de câteva femei care fac demonstraţii de cusut.

Şi dacă vă simţiţi cumva obosiţi şi vreţi să vă relaxaţi pentru câteva minute, retrageţi-vă în Parcul Bolivar. Un spaţiu rectangular compus dintr-o peluză, din copaci uriaşi, alei şi câteva pavilioane înconjurate cu flori. Duminica, locul este unul dintre cele mai aglomerate din Sucre, fiind preferat atât de copii, cât şi de adolescenţi ori oameni în vârstă.

* * *

Aşezat la poalele dealurilor gemene Churuquella şi Sika Sika, Sucre a reuşit în ultimii ani să se transforme într-o locaţie de vacanţă din ce în ce mai căutată, care atrage un număr important de turişti din toate colţurile lumii, dornici să se reîntoarcă în timp, prin vizitarea a numeroase sate mici, ce datează din perioada colonială.

Un astfel de sat este Tarabuco (aflat la 40 km de Sucre). El reprezintă cu succes Cultura Yampara. Aici în luna martie se desfăşoară Pujillay - un festival al membrilor comunităţii locale indigene, care după slujba de Liturghie pornesc într-o paradă a costumelor tradiţionale. Desigur, totul capătă un farmec aparte prin dansurile tradiţionale şi consumul unei băuturi fermentate pe bază de porumb.

* * *

 

Am amintit la începutul emisiunii, că Sucre mai este numit şi „Oraşul celor patru nume”. Fiecare dintre acestea, reprezentând câte o anumită perioadă din istoria aşezării:

• Charcas – a fost numele său indigen, locul peste care spaniolii au construit oraşul colonial
• La Plata – a însemnat denumirea dată de spanioli noii aşezări
• a urmat apoi Chuquisaca – numele oraşului din vremea Epocii de

independenţă

• şi Sucre – denumirea sub care este cunoscut locul astăzi.

Supranumit şi „Oraşul Alb” (datorită caselor vopsite în această culoare), Sucre nu este însă doar o aşezare a muzeelor şi a artei, ci şi un loc al relaxării şi al distracţiei. Odată cu lăsarea serii, vă puteţi petrece timpul servind un meniu delicios la unul din restaurantele cu mâncare tradiţională ori savurând o cafea pe terasa unei cafenele.

* * *

Ce altceva am mai putea spune despre Sucre ? Ei bine, trebuie să mai precizăm faptul că acesta este un cunoscut centru universitar, ce adăposteşte diferite instituţii de învăţământ şi culturale, cum ar fi de exemplu Universitatea Saint François Xavier sau Casa de la Libertad.

În prezent, Casa de la Libertad este un muzeu dedicat uneia dintre cele mai importante momente din istoria ţării: semnarea Declaraţia de Independenţă a Boliviei, ce poate fi văzută de către cei ce aleg să-i treacă pragul. De asemenea tot aici (printre numeroasele exponate) se găseşte şi primul steag bolivian, precum şi un portret al lui Simon Bolivar (cunoscut conducător al unor mişcări de independenţă din America de Sud şi primul preşedinte al Boliviei).