REGINA MARIA ŞI ROMÂNIA MARE
1 December 2018
O carte pe zi: Istoria naţională între mit şi gumilastic…
2 December 2018

Repere spirituale: Daniela Rei Vișan în dialog cu domnul general Aurel Rogojan la Radio România Cultural

Duminică 2 decembrie 2018, de la ora 22,20, la Radio România Cultural vom difuza a doua parte a interviului înregistrat cu domnul general Aurel Rogojan interviu ce a avut drept punct de plecare conferința ” Eroii anonimi pe frontul secret al reîntregirii neamului” susțunită la București în luna octombrie.
În volumul al II lea al ”Jurnalului de război 1917-1918”, Regina Maria scria:
” Oamenii noștri politici încă nu sunt pricepuți să se sacrifice pentru cauza comună. Sunt zile când mârșăvia omenească în general, și a guvernelor și a administrațiilor în particular, mă izbește cu o putere copleșitoare și îmi dă impresia că toate eforturile noastre sunt în van.”
”Dacă va fi să murim, măcar să se știe că nu murim ca niște neghiobi orbi.”
Cuvinte aproape profetice, valabile nu numai pentru situația dramatică în care se afla România atunci, ciopârțită și jefuită de toți, ci și pentru prezentul cenușiu, labirintic și contorsionat.
Pentru a putea înțelege corect eforturile depuse în urmă cu 100 de ani, pentru realizarea Marii Uniri ar trebui să trecem în revistă câteva elemente geopolitice și geostrategice semnificative.
La începutul secolului trecut România deținea rezerve importante de petrol, cereale, lemn, indispensabile funcționării mașinăriei de război. Din punct de vedere al forțelor militare combatante, țara noastră a reușit să mobilizeze peste 500.000 de persoane. Victimele înregistrate în Primul război mondial au depășit cifra de 400.000, dintre care peste 250.000 au fost militari. 
Resursele demografice și de materii prime dar și poziția geostrategică, au transformat teritoriul țării noastre într-o importantă țintă a serviciilor de spionaj ale Imperiului Austro-ungar, Imperiului Țarist, Bulgariei și Turciei.
Eforturile depuse de Secția I Informații din Marele Stat Major al Armatei Române au fost mult îngreunate chiar de politicieni sau oameni de cultură români, filogermani convinși sau cumpărați pe bani grei. Alexandru Marghiloman, Petre Carp, Costache Lupu, Alexandru Beldiman, Tzigara Samurcaș, Dumitru Nițescu, Gala Galaction, Constantin Stere, Ioan Slavici,Tudor Arghezi,Victor Braniște, generalul Zottu, coloneii A. Sturza, V. Verzea, Crăiniceanu, au colaborat cu oficilitățile germane fie din convingere, fie de teama unei stăpâniri rusești, fie din interese materialicești bine răsplătite.
În volumul ” Capitala sub ocupația dușmanului 1916-1918” Constantin Bacalbașa scria:
” Cucerirea cu armele nu poate avea valoare atât timp cât toate conștiințele vor fi de partea celor biruiți. Germanii au nevoie să cucerească și conștiințele printr-o propagandă zilnică de presă, lipsită de contradicția unei prese naționale.(…)
Treptat arestările au sporit. Acum foarte multă lume devine suspectă căci denunțurile vin din toate părțile. La poliția germană stau teancuri de hârtii denunțătoare; așa încât înșiși germanii se miră de mulțimea denunțătorilor care trăiesc în România. Într-o zi un căpitan german de la poliția imperială a spus unui cunoscut:
– Ciudat e în țara dumneavoastră! Nu e zi în care să nu primi 20-30 de delațiuni în contra a tot felul de persoane. Asta în Germania ar fi cu neputință.
Într-adevăr, toate rivalitățile, toate dușmăniile, toate răutățile se rezolvă acum pe calea denunțărilor. Scrisoarea anonimă aruncă în închisoare pe oricine a avut nenorocirea să aibă un dușman ori o rivalitate politică.”
” Bucureștiul a avut în permanență o fabrică de născociri.”
Această Fabrică de născociri nu ar fi putut să funcționeze fără sprijinul material semnificativ primit din partea bancherului Rozelius, director al Societății petrolifere cu capital german Gunther, dar și al agentului comercial Hennen Vogel și al agentului de publicitate Iwerseen.
Existau pe teritoriul țării noastre cele mai performante mijloace de interceptări radio, pentru controlul traficului comunicațiilor guvernamentale, ale Armatei, ale Ministerelor de Externe și de Interne.
Contraspionajul românesc a reușit în nenumărate rânduri să anihileze acțiunile spionajului străin.
Cu un preț imens ! Schingiuri, arestări, hăituire continuă.
Nucleele informative din Banat, Cluj-Bistrița, Brașov-Bran, Oituz-Buzău și Bucovina de nord au compensat prin sacrificii imense decăderea morală a câtorva personalități politice ale vremii, care au împins România până pe buza prăpastiei.Generalul Traian Grozea, avocatul Spiridon Boita, învățătorul David Pop, profesorul Aurel Moldovan, profesorul Tofan și George Munteanu, Maria Bălan,Iuliu Maniu, Aurel Vlad, Iancu Panaitescu, Romulus Voinescu,Vasile Lucaciu, Vasile Stoica,sunt doar câțiva oameni care au scris istoria României cu un preț pe care puțini dintre noi, astăzi, am putea să îl plătim.
Eforturile lui I.C.Brătianu de a susține România pe linia de plutire în acele vremuri tulburi nu au rămas nerăsplătite. După cum eș însuși spunea:
” Cei mai mulți își închipuie că politica e un fel de distracție, cu foloase și onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mână viața și viitorul țării tale.” Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora răsplatei.”
Domnul general Aurel Rogojan va evoca câteva din personalitățile românești de la începutul secolului trecut, cu un rol important în contraspionajul românesc și fără de care poate că noi, cei de astăzi, nici nu am fi existat.
Duminică 2 decembrie 2018 de la ora 22,20 la Radio România Cultural.O emisiune de Daniela Rei Vișan

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *