A murit Mircea Ionescu Quintus
15 September 2017
AUDIO Casa Băniei – Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei
16 September 2017

REGALITATEA – FILE DE POVESTE: MÂNDRI CĂ SUNT ROMÂNI

Sâmbătă, 17 septembrie, de la ora 11.45, în cadrul emisiunii ”Cu minte de weekend”, vă invit să-i cunoașteți pe adolescenții de la Colegiul ”Sfântul Sava” din București care au ales să promoveze patrimoniul românesc prin intermediul simbolului regalității, Palatul Regal din București. Au făcut acest lucru în cadrul unui program european, Euroscola 2017, alegând astfel să vorbească colegilor de generație europeni despre o pagină demnă de respect a istoriei României – Monarhia.

I-am cunoscut într-o seară de vacanță. Erau frumoși, inteligenți, dinamici, încrezători în puterile lor de a face din România o țară cu care să se mândrească, oriunde i-ar duce destinul lor de cetățeni liberi.

Îi vedeți în fotografii, desenând simboluri ale tradiției românești și universale, îndrumați de Roberta Neamțu, de la ”Fundația Floarea Vieții”sau admirând desenele colegilor, care au ca subiect Palatul Regal de pe Calea Victoriei, cel din trecut și cel din prezent.

Iată mai jos și abordarea științifică ambițioasă a liceenilor noștri, prin intermediul unui chestionar online și al unui sondaj de opinie.

Dacă sunteți curioși să mai aflați detalii despre activitățile acestor tineri frumoși, vizitați-i pe pafina lor de Facebook : SAVA la Euroscola 2018.

CONCLUZII ÎN URMA SONDAJULUI REALIZAT ÎN PERIOADA 29 IUNIE-6 IULIE 2017

  1. Premise

Echipa Colegiului Național „Sf. Sava” din București a decis aplicarea unui sondaj legat de Palatul Regal atât în mediul virtual (un chestionar format din 11 întrebări), cât și prin metoda tradițională, de chestionar aplicat trecătorilor din centru Bucureștiului.

Prin analiza comparativă a rezultatelor celor două sondaje, vom putea avea o imagine mult mai clară asupra zonelor deficitare ale campaniilor anterioare de promovare vizând Palatul Regal. Astfel, depistând problemele din trecut și luând cunoștință de soluțiile propuse de intervievați, echipa noastră va deține datele necesare organizării unei campanii eficiente, care să aibă capacitatea de a răspunde cât mai bine la nevoile și cerințele publicului larg.

  1. Rezultatele aplicării chestionarului în format fizic (scris)

Sondajul clasic a fost aplicat pe data de 6 iulie 2017, pe un eșantion de 16 persoane (trecători prin zona Palatului Regal, respectiv a Centrului Vechi din București). În ciuda numărului destul de mic de persoane intervievate, sondajul a semnalat probleme dintre cele mai diverse, acoperind de asemenea toate categoriile de vârstă luate în vedere, spre deosebire de chestionarul aplicat online.

Așa cum se poate vedea în graficul Fig. 2.1., cei mai mulți dintre cei intervievați au vârsta cuprinsă între 57 și 64 de ani, urmați îndeaproape de tinerii de 16-21 de ani. Această diversitate relativ omogenă a celor care ne-au răspuns la întrebări ne-a ajutat să reconsiderăm nevoile specifice fiecărei vârste, sugerându-ne soluții care să suscite interesul majorității acestor categorii de vârstă.

În ceea ce privește localizarea Palatului Regal și ceea ce găzduiește acesta în incintă, răspunsurile alunecă ușor într-o zonă crepusculară a răspunsurilor echivoce. Din cei 16 intervievați, doar unul nu a știut unde s-ar afla Paltul, în timp ce la următoare întrebare, „Ce găzduiește Palatul Regal?”, 6 dintre cei 16 intervievați (cu alte cuvinte, 37,5%) n-au știut că o parte a Palatului reprezintă sediul Muzeului Național de Artă al României (vezi Fig. 2.2).

În plus, 56,25% dintre cei intervievați (9 persoane) au vizitat MNAR, în timp ce 87,5% (14 persoane) cred că Palatul Regal ocupă un loc important în rândul obiectivelor din București. Unanimitatea s-a atins odată cu întrebarea „Credeți că ar trebui vizitat de mai multe persoane, indiferent de vârstă?”, toți fiind de acord că fluxul de vizitatori ai muzeului nu este îndeajuns de mare.

Sondajul nostru a abordat și problema promovării, respectiv a informării populației pe seama obiectelor de patrimoniu din București. Întrebați care ar fi cele mai bune metode în acest sens, bucureștenii au propus în cel mai mare număr internetul și mass-media (cel mai adesea au sugerat televiziunea și radioul). Au fost amintite destul de des rețelele de socializare de tip Facebook sau Instagram, alături de campaniile de publicitate făcute prin intermediul distribuirii de pliante sau broșuri.

În ceea ce privește organizarea de mai multe evenimente culturale în incinta Palatului, numai 3 persoane (18,75%) și-au exprimat dezacordul, restul sugerând reprezentații de teatru, conferințe, proiecții de film sau organizarea de expoziții cu tematică tangențială la domeniul artelor plastice. Curioși să aflăm unde se situează arta în cadrul vieții bucureștenilor, am introdus în chestionar o întrebare care să clarifice și acest subiect de anchetă (vezi Fig. 2.4). Astfel, cele mai multe răspunsuri s-au înregistrat în favoarea plasării artei într-un registru de importanță destul de ridicat (8 sunt de părere că arta este destul de importantă, pe când 3 recunosc că este foarte importantă în viața bucureșteanului din zilele noastre).

Cei intervievați au fost întrebați și ce îmbunătățiri ar aduce Palatului Regal, cei mai mulți fiind de acord cu expunerea unor noi colecții de artă (7 persoane). Restul a propus fie renovarea interiorului (5 persoane), fie alte idei (4 persoane).

  1. Rezultatele aplicării chestionarului în mediul online

La chestionarul online au răspuns 79 de persoane în perioada 29 iunie-6 iulie 2017. Deși numărul celor care au răspuns în cadrul sondajului online îl depășește pe cel al sondajului clasic, nu putem găsi aceeași diversitate omogenă a vârstelor precum am văzut mai sus. Majoritatea o reprezintă tinerii de 16-21 de ani (77,2% din total, adică 61 de persoane), urmați de copiii cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani (doar 7 persoane, adică 8,9%). Prin urmare, rezultatele vor reflecta într-o mai mare măsură nevoile și dorințele populației bucureștene de până în 21 de ani (vezi Fig 3.1.).

Spre deosebire de sondajul clasic, localizarea Palatului Regal a pus mai multe probleme, în măsura în care 35 de persoane (44.3%) n-au știut unde se află. Destinația Palatului Regal (găzduirea MNAR, a unor colecții de picturi, mobilier de epocă etc.) n-a fost intuită decât de 39 de persoane (49,36%). De asemenea, dintre cei care au răspuns, doar 31,6% (25 de persoane) au avut ocazia să viziteze Muzeul Național de Artă, ceea ce indică (în lumina repartiției vârstelor) un interes tot mai scăzut al celor tineri pentru acest obiect de patrimoniu.

Conform sondajului, Palatul Regal este considerat drept un obiectiv important de către 62,02% din cei care au răspuns, restul oscilând între „Nu” (5,06%) sau „Nu știu” (32,91%). Rugați să-și argumenteze opinia, adepții importanței Palatului au invocat vechimea, rolul deținut de clădire în trecut, precum și destinația lui actuală, primând în acest caz valoroasele colecții de artă.

Cei mai mulți au fost de acord și cu o creștere a volumului de vizitatori ai Palatului Regal (53 de persoane – 67,08%), ceilalți fie neștiind ce să răspundă (23 de persoane), fie nefiind de acord (3). Argumentele cele mai puternice din partea susținătorilor ideii au constat în dorința „întregirii sentimentului național” prin cunoașterea directă a istoriei țării; a accesului la cultură a maselor, care educă și înalță spiritul prin nașterea dilemelor, prin schimbarea propiei metode de abordare a lucrurilor etc.. Cei care nu au fost de acord cred că veritabila problemă nu se reduce la creșterea fluxului de vizitatori, așadar la o problemă de ordin cantitativ, ci la una de ordin calitativ: instruirea potențialilor vizitatori primează în viziunea lor, căci arta nu poate fi consumată responsabil decât în urma asumării reale a acestei dorințe de a accede la un alt univers de valori, de dileme ș.a.m.d.. Fără acest aspect, fluxul de vizitatori va rămâne la semnificația unui singur număr, neavând niciun efect la nivelul mentalității populației. Astfel, suscitarea interesul real pentru arta de calitate este obiectivul care cântărește cel mai mult în opinia acestora.

Abordând și problema promovării și informării publicului, cele mai vehiculate metode au fost utilizarea rețelelor de socializare pentru a face publicitate evenimentelor din incinta Palatului, Internetul, mass-media (în principal televiziunea și presa din mediul virtual), organizarea de evenimente care să intereseze un spectru cât mai larg de persoane sau diverse campanii de publicitate (precum împărțirea de pliante, broșuri etc.). De asemenea, 60 de oameni (76,9%) au fost de acord cu susținerea mai multor evenimente în cadrul Palatului. Printre propunerile acestora s-au numărat și organizarea de concerte, petreceri/baluri (eventual reconstituiri ale atmosferei de dinaintea războaielor mondiale, ale unor momente de mare importanță istorică etc.), ateliere de creație pentru cei mici, conferințe pe marginea domeniului artelor plastice, cu invitați de renume, proiecții de film sau alte tipuri de evenimente interactive care să poată atrage cât mai multe persoane (concursuri de artă, cu lucrări expuse în incinta muzeului; activități de voluntariat; lansări de carte).

Importanța artei în viața bucureșteanului din zilele noastre a fost un subiect despre care cei mai mulți susțin că arta este foarte importantă (aprox. 26%), urmați îndeaproape de cei care spun că este prea puțin promovată în societatea de azi.

În ceea ce privește îmbunătățirile ce ar putea fi aduse Palatului, cele mai multe propuneri au fost în favoarea expunerii unor noi colecții de artă (96.7%), precum și pentru renovarea interiorului.

  1. Concluzii

În urma aplicării și a analizei celor două sondaje, echipa noastră poate decide care dintre ideile inițiale pe care le-am vehiculat se regăsesc cu adevărat printre cerințele impuse de publicul larg.

Astfel, evidenta lipsă de informare a maselor în legătură cu Palatul Regal survine în urma unei promovări puțin sonore, accesibile aproape în exclusivitate cunoscătorilor și curioșilor ce din întâmplare se aventurează pe Calea Victoriei în căutarea culturii de calitate. Nici măcar zvonul existenței muzeului n-a ajuns îndeajuns în mijlocul tinerilor (așa cum reiese din sondajul online), ceea ce a alimentat stingerea interesului pentru artă în cazul majorității. Totuși, efervescența vârstei și entuziasmul în fața noului, a provocărilor pot ajuta la recâștigarea părții celei mai active a societății de partea culturii.

Arta, prin esența ei, are darul de a naște întrebări în intimitatea cea mai profundă a omului. Prin cultivarea frumosului, în speță a conștiinței frumosului în societatea românească, se poate reclădi o elită a omului eminamente „frumos”, cultivat și educat în spiritul valorilor europene. Independența artei în fața gândirii rigide, a tiparelor insuflă generațiilor aflate sub tutela acesteia respectul pentru tradiții și spiritul critic, capabil să analizeze concepte (altminteri asumate gratuit) și să le pună în slujba viitorului.

În concluzie, se remarcă necesitatea unei prezențe cât mai pregnante a imaginii Palatului (inclusiv a Muzeului) în mijlocul societății, prezență promovată prin intermediul mass-mediei și a rețelelor de socializare (acestea din urmă și-au demonstrat capacitatea de a antrena masele în veritabilul spirit civic). Evenimentele pe care le vom organiza vor viza tocmai implicarea individului în viața culturală a cetății, folosindu-ne de metode inedite care să poată capta interesul celor mulți. Arta și inițierea bucureșteanului în istoria Palatului (făcând referire și la contextul mai amplu, cel european) vor fi în centrul activităților noastre.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *