Savantgarde #90
29 November 2019
Dimensiunea stiintifica a artei – The unseen – nevăzutul
2 December 2019

REConCHILLiant cu Daniela Rei Vișan – Știai că Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea ca pe o stare de BINE fizic, psihic și social?

Sâmbătă 30 noiembrie 2019 de la ora 14,30 vă propunem la Radio România Cultural câteva subiecte de mare acutalitate din domeniul medical:

-Interdisciplinaritatea, o caracteristică a medicinii moderne; ce înseamnă acest lucru și ce aspecte concrete poate căpăta în cardiologie?

-Cum putem recunoaște sindromul de ” burn-out”; când și de ce apare; care sunt consecințele pe termen mediu și lung în cazul în care nu este tratat corect ?

-Care sunt cele mai noi tendințe în tratamentul bolii Parkinson? Cum pot fi recunoscute, monitorizate și tratate simptomele non-motorii ale bolii?

Vor fi alături de noi domnul profesor doctor Mircea Cinteză, șeful secției Cardiologie I de la Spitalul Universitar București, doamna Antonella Matei psihoterapeut și doamna doctor Gabriela Mihăilescu, medic primar neurolog Spitalul Clinic Colentina, lector universitar UMF  Carol Davila București.

Creșterea duratei de viață, dezvoltarea rapidă a mijloacelor de investigație și tratament au dus în timp la necesitatea colaborării tot mai frecvente dintre diversele echipe de specialiști. În urmă cu 20 de ani diagnosticul cardiologic se baza cu precădere pe EKG , consult clinic și tensiometru; astăzi mijloacele de investigație clinică și paraclinică au o dezvoltare rapidă, amețitoare adeseori. Ecocardiografia a devenit instrumentul de elecție în stabilirea diagnosticului în bolile cardiace. Cu ajutorul ecografului se poate vizualiza interiorul inimii, felul cum circulă sângele și cum funcționează inima. RMNul aduce informații suplimentare, necesare în multe situații grave; din păcate însă numărul de aparate existente la noi  nu reușesc să acopere cerințele pacienților.

În ultimii ani au început să fie aplicate și la noi în țară explorări de nișă prin tehnici de electrofiziologie cu ajutorul cărora poate fi studiată și tratată activitate electrică a inimii.Tehnicile invazive de banding de arteră pulmonară sau chiar apariția instrumentelor de asistență mecanică a inimii rescriu practic istoria cardiologiei, inclusiv a cardiologiei intervenționale internaționale, ne-a explicat domnul profesor Mircea Cinteză.

Puțină lume știe că muschiul cardiac nu se poate regenera, așa cum se întâmplă cu mușchiul striat . Abuzurile de orice tip, regimul de viață dezordonat, fumatul, stressul, gândurile rele, ne îmbolnăvesc inima. Pe viață.

                                                                              ***

Din ce în ce mai des auzim expresii de genul ” sunt cu bateriile descărcate”, ” nu mai am chef de nimic”, ” ce rost mai are să fac asta.. sau asta”? La celălalt capăt al intervalului, există nenumărate  persoane ” work addicted”, pentru care singurul scop în viață este : munca, munca, munca. Micile plăceri ale vieții, familia, prieteniile par nesemnificative calitativ sau dificil de păstrat.Păstrarea în echilibru a balanței dintre viața socială, personală, intelectuală, spirituală sau afectivă pare un deziderat tot mai greu de atins. Care sunt explicațiile psihologice ale unui asfel de comportament și mai ales care sunt riscurile pe termen lung al educației copiilor în acest spirit vom afla de la doamna Antonella Matei psihoterapeut.

                                                                        ***

       Cercetările efectuate în ultimii ani în domeniul bolii Parkinson reprezintă o prioritate a neurologilor și farmaciștilor din întreaga lume.

Simptomele motorii ale bolii sunt cunoscute de foarte multă lume și sunt asociate frecvent cu o  incapacitate parțială de a-ți putea desfășura activitățile sociale și casnice obișnuite. Rigiditatea motorie, tremurul mâinilor sau al capului,  mersul încet, cu pași mici sunt doar vârful icebergului. Puțină lume știe care sunt simptomele non-motorii ale bolii Parkinson, simptome ce dau multă bătaie de cap pacienților dar și familiilor acestora. Uneori aproape că  se ajunge la epuizare, în urma vizitelor repetate la diverși medici, pentru a veni de hac anxietății, depresiei, hipersudorației, hipersalivației, constipației cronice, tulburărilor de dinamică sexuală, hipotensiunii ortostatice.

În multe zone ale lumii a fost conceput un așa-numit jurnal al pacientului cu Parkinson. Notarea cu minuțiozitate a simptomelor corelate bolii pot ajuta medicul neurolog în tratarea mai corectă a bolii. Tratamentele de ultimă generație, cu ținte neurologice mai diverse sau cu absorbție intestinală mai bună ușurează mult viața acestor persoane. Cât de importantă este respectarea tratamentului prescris de medic, dar și monitorizarea simptomelor motorii și non-motorii ale bolii vom afla de la doamna Gabriela Mihăilescu medic primar neurolog la Spitalul Clinic Colentina din București.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *