27 septembrie – Noaptea Cercetătorilor Europeni
27 September 2019
Noaptea cercetătorilor europeni
30 September 2019

REConCHILLiant cu Daniela Rei Vișan – Știai că Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea ca pe o stare de BINE fizic, psihic și social?

Săptămâna  aceasta vom continua să rămânem conectați la prioritățile naționale formulate cu prilejul celui  de al 58-lea Congres al Societății Române de Cardiologie. Domnul  Profesor  Doctor Mircea  Cinteză, Șeful Secției de Cardiologie  nr. 1 de la Spitalul Clinic de Urgență București  ne va explica încotro se îndreaptă eforturile cardiologilor români.

            Vom marca lucrările Congresului  Național de Nefrologie printr-un interviu cu domnul doctor Mihai  Ardeleanu, Șeful Secției de Nefrologie de la Spitalul de Urgență Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Bolile renale cronice și tratamentul acestora prin dializă și transplant renal constituie capul de afiș al celei de a XI-a ediții a Congresului Național de Nefrologie, desfășurat la Constanța, în perioada 26-28 septembrie 2019. 

            Doamna doctor Gabriela Mihăilescu, medic primar neurolog la Spitalul Colentina din București, Șef de lucrări , ne va puncta câteva măsuri standard  care fac diferența între viață și moarte, în cazul  accidentului  vascular tromboembolic.

                                                                                ***

            Hipertensiunea arterială afectează 50% din populația României. Întrucât în primele etape ale bolii suferința  este aproape asimptomatică, complicațiile  se instalează cel mai adesea lent. Uneori  complicațiile hipertensiunii arteriale au un debut brusc, zgomotos, punând  viața în pericol. La congresul de la Sinaia  am participat și la prezentarea domnului doctor Chris  Gale de la Facultatea de Medicină din Londra , care a propus medicilor români o lucrare de  sinteză privind îmbunătățirea supraviețuirii după infractul miocardic  acut. Datele statistice, prezentate în detaliu și în paralel între Marea Britanie și Suedia, au fost mai apoi comparate cu statiscile europene. Țările est-europene au  de departe  cea mai mare rată a hipertensiunii arteriale, depășind  în anumite zone 50% din totalul populației adulte,  ceea ce înseamnă  un procentaj dublu sau chiar triplu față de  țările europene dezvoltate  unde programele de prevenire a hipertensiunii arteriale  prelungesc viața cu câțiva ani buni.

            I-am propus deci domnului  profesor Mircea Cinteză,să discutăm  despre eforturile Societății Române de Cardiologie de a creea un mecanism de colaborare cât mai eficient între cardiologi și  medicii de familie. Trebuie să menționăm faptul că domnul doctor Mircea Cinteză este și Președintele Conferinței Naționale  în Medicină Generală. Depistarea tardivă a hipertensiunii arteriale, tratamentele incorecte, făcute după ureche, întreruperea tratamentului recomandat de cardiolog,  deschid  un fel de cutie a Pandorei. Sunt nenumărate afecțiuni declanșate sau agravate de hipertensiunea arterială. Dintre acestea vom enumera : instalarea unui accident vascular, a insuficienței cardiace  sau a bolii renale cronice. Fumatul este la rândul lui un factor de risc ce agravează semnificativ  riscul apariției unui accidenta  vascular tromboembolic. Nicotina și ceilalți compuși inhalați  determină  în timp modificări  ireversibile ale endoteliului ( stratul intern al vaselor de sânge) ne avertizează domnul doctor Mircea Cinteză. Conform statisticilor oficiale  în România sunt peste 5 milioane de fumători. Unul din trei adolescenți de peste 15 ani fumează.  Zilnic mor la noi în țară  peste 115-120 de persoane din cauza fumatului, aproximativ  42.000 de decese anual.  Durata de viață a fumătorilor este cu minumum 10 ani mai scurtă decât a nefumătorilor. Cât despre calitatea vieții sau bolile asociate fumatului, lucrurile ar putea fi îndelung comentate.

                                                                      ***

            25% din bolile renale cronice sunt provocate de hipertensiunea arterială. Ca și în hipertensiune, îmbolnăvirea rinichiului este de de cele mai multe ori  lentă, fără o simptomatologie care să atragă atenția în mod deosebit. Așa cum ne avertiza domnul doctor Mihai Ardeleanu,  Șeful Secției de Nefrologie a Spitalului Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, atunci când valoarea creatinei din sânge s-a dublat, adică atunci când depășește 2mg/ dl ( față de 1mg/dl cum este normal), aproximativ  jumătate din țesutul renal este deja distrus. Terapia de supleere renală se poate face prin hemodializă, prin dializă peritoneală sau prin transplant  renal.

            În ediția de sâmbătă, 28 septembrie 2019, a emisiunii REConCHILLiant vom discuta despre modul în care se realizează  hemodializa și dializa peritoneală, proceduri  medicale  laborioase, o adevărată  piatră de încercare pentru  nefrologi, dar și pentru pacienți. Restricțiile  alimentare  impuse  de evoluția bolii renale cronice, feedbackul permanent  pe care trebuie să îl aibă cu medicul nefrolog, disciplina  impusă  de tratamentul corect  al bolii, schimbarea majoră a stilului de viață, fac din boala renală  cronică  o prioritate a sistemului de sănătate din România. O singură ședință de hemodializă costă la noi în țară nu mai puțin de 107-120 EUR, față de 400-500 EUR în Germania sau Franța. Ținând cont de dele 3 ședințe săptămânale  necesare unui pacient dializat, putem creiona consecințele medicale, sociale  și umane ale unei asemenea boli.   

                                                                           ***

            Săptămâna trecută doamna doctor Gabriela Mihăilescu, medic primar neurolog la Spitalul  Colentina din București ne-a prezentat  câteva informații reper privind instalarea accidental vascular  tromboembolic. Apariția bruscă a simptomelor, deteriorarea rapidă a  neuronilor din zona afectată de ischemie  fac din accidentul vascular ischemic o prioritate  de grad zero, în care fiecare minut  pierdut poate echivala cu pierderea vieții  sau cu insatalarea unor complicații  motorii și senzitive  greu de  ameliorat. Din acest motiv se impune prezentarea de URGENȚĂ  la camera de gardă, imediat ce se instalează  deficitul motor, paresteziile, asimetria facială, tulburările de deglutiție, de vorbire, de echilibru  sau de vedere, dacă ar fi să enumerăm cele mai frecvente simptome ce caracterizează instalarea  unui accident vascular.

            Prognosticul  depinde de mărimea vasului afectat, de tipul de accident vascular, dar mai ales de promptitudinea cu care s-a intervenit. Recuperarea, conform noilor ghiduri  internaționale,  trebuie făcută cât mai rapid, cu personal de specialitate, de preferat după primele 24-48 de ore.

            Efectuarea trombolizei  în  unitățile specializate poate duce la  repermeabilizarea a  aproximativ 46%  din  circulația vasului afectat, dar mai ales poate salva  viața.

Foto: Arhiva peronala a invitatului

Foto 1 – dr. Mircea  Cinteză

Foto 2 – dr. Gabriela Mihăilescu

Foto 3 – dr. Mihai  Ardeleanu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *