Ascultă Radio România Cultural Live

Profesorul Alexandru Pesamosca, ''îngerul copiilor''

14 Martie 2018, 06:47

În ziua de 14 martie a anului 1930, la Constanţa, într-o familie cu origini italiene, a văzut lumina zilei Alexandru Pesamosca. Unul dintre cei mai remarcabili chirurgi pediatri, ce vreme de jumătate de secol a făcut un număr impresionant de operaţii, salvând de la infirmitate pe viaţă sau chiar de la moarte mii de copii, inclusiv pe cei pe care alţi medici i-au considerat irecuperabili şi fără speranţă.

Numit adesea şi „doctorul fără de arginţi” sau „Îngerul copiilor”, Alexandru Pesamosca a absolvit Facultatea de Medicină Generală la Bucureşti, în anul 1954, fiind ucenicul reputatului chirurg Dumitru Vereanu. Chiar dacă şi-a dorit să-şi urmeze tatăl în carieră, el s-a îndreptat către medicină, e drept în urma unei împrejurări care i-a schimbat total cursul vieţii: în anul 1948 părintele său (ofiţer de marină), a fost dat afară din armată odată cu desfiinţarea Marinei Regale, iar fiului i s-a interzis să mai aibă acces la şcoala navală. „Aşa că am terminat cu visele legate de mare – a mărturisit mai târziu într-un interviu acordat Revistei „Felicia” prof. dr. Alexandru Pesamosca – şi am început să învăţ pentru medicină.”

* * *

Imediat după absolvire Alexandru Pesamosca a fost repartizat într-un sat de lângă Feteşti, la Niculeşti-Jianu, unde a rămas timp de trei ani.

În anul 1957 s-a transferat la Bucureşti, fiind încadrat ca chirurg la Spitalul de copii Grigore Alexandrescu. Aici a rămas până în 1984, când s-a transferat la Spitalul Budimex (actualmente Spitalul Marie Sklodovska-Curie), unde a profesat până în anul 2000.

De-a lungul întregii sale cariere, prof. dr. Alexandru Pesamosca a realizat un număr record de operaţii (în jur de 40.000), unele dintre acestea fiind premiere mondiale. Astfel, au fost salvaţi de la infirmitate şi chiar de la moarte zeci de mii de copii, o parte dintre ei venind să primească ajutorul doctorului Alexandru Pesamosca din toate colţurile lumii: China, Franţa, Italia, etc. Care a fost pentru domnia sa cea mai grea intervenţie ? „…o premieră mondială, pe care n-au recunoscut-o. – a povestit prof. dr. Pesamosca - Un copil se născuse cu o formaţiuni tumorale benigne pe esofag şi stomac. L-am operat după ce fusese plimbat prin toată ţara. I-am extirpat stomacul şi esofagul şi i-am făcut un esofag nou, pe care l-am pus în locul celui vechi.”1

La finalul fiecărei operaţii, prof. dr. Alexandru Pesamosca nu uita să îi mulţumească lui Dumnezeu, afirmând cu modestie că de fapt în tot ceea ce a făcut fost voinţa Divinităţii, fără de care nu ar fi putut să realizeze nimic. Drept pentru care, dr. Pesamosca a avut la un moment dat, iniţiativa ridicării unui lăcaş de cult. Astfel, el a fost unul dintre ctitorii bisericii care avea să poarte ca hram pe Sfântul Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei (ocrotitor al tinerilor) şi pe Cuviosul Stelian Paflagonul (ocrotitorul copiilor) din curtea Spitalului Marie Sklodovska-Curie din Bucureşti (primul lăcaş de cult avut de o unitate spitalicească din capitală), târnosită în februarie 1998. Totodată, prof. dr. Alexandru Pesamosca a devenit şi preşedintele Asociaţiei „Aşezământul Social Sfinţii Martiri Brâncoveni”, o organizaţie filantropică care are menirea de a proteja persoanele ce nu au posibilitatea să participe activ la viaţa socială.

* * *

Din anul 1999, când a rămas văduv, Alexandru Pesamosca a ales să locuiască într-o cămăruţă din Spitalul Marie Sklodovska-Curie din Bucureşti. În ultimii ani de viaţă (mai precis din anul 2006) nu a mai operat din cauza unor probleme locomotorii, însă a oferit sfaturi tuturor medicilor care treceau pragul umilei sale locuinţe, pentru a-i cere ajutorul.

* * *

Alexandru Pesamosca a încetat din viaţă în urma unui atac cerebral, pe 1 septembrie 2011, la Bucureşti. El a fost înmormântat în curtea Spitalului Marie Sklodovska-Curie. Poate că vreodată va considera cineva (din autorităţile competente) că ar fi mai nimerit ca această instituţie să poarte numele unuia dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi chirurgi pediatri din România. Deocamdată, în semn de recunoştinţă faţă de meritele sale deosebite, profesorului doctor Alexandru Pesamosca i-a fost ridicat un bust, în septembrie 2014, în faţa spitalului în care şi-a petrecut o mare parte a timpului său.

VASILESCU GABRIELA

1 Sursa: www.revistafelicia.ro

Sub lumina stelelor...
Știință 19 Februarie 2026, 10:00

Sub lumina stelelor...

  ...ne poartă schița cu acest nume a regretatului scriitor Liviu Radu , o mică poveste de dragoste (sau nu?) în...

Sub lumina stelelor...
Mihai Sava: Terapia intensivă nu mai este specialitatea unui singur om. Este o specialitate multidisciplinară
Știință 18 Februarie 2026, 16:45

Mihai Sava: Terapia intensivă nu mai este specialitatea unui singur om. Este o specialitate multidisciplinară

Iar ”intensivistul” - medicul de terapie intensivă -, devine un „nod” care adună informații din mai...

Mihai Sava: Terapia intensivă nu mai este specialitatea unui singur om. Este o specialitate multidisciplinară
Prof.dr. Liana Gheorghe, Institutul Fundeni: „Boala ficatului grav afectează 35-38% din populația globului și este o cifră în creștere chiar și în România”
Știință 18 Februarie 2026, 12:59

Prof.dr. Liana Gheorghe, Institutul Fundeni: „Boala ficatului grav afectează 35-38% din populația globului și este o cifră în creștere chiar și în România”

  Deși, la prima vedere, ficatul și inima par să țină de domenii diferite, medicina modernă ne arată că între ele...

Prof.dr. Liana Gheorghe, Institutul Fundeni: „Boala ficatului grav afectează 35-38% din populația globului și este o cifră în creștere chiar și în România”
Diana Tăut: „Pornim de la falsa premisă că interdicția produce rezultate. Cred că mesajul este de a-i proteja pe copii și adolescenți, mai degrabă decât de a interzice”
Știință 17 Februarie 2026, 17:18

Diana Tăut: „Pornim de la falsa premisă că interdicția produce rezultate. Cred că mesajul este de a-i proteja pe copii și adolescenți, mai degrabă decât de a interzice”

Interzicem sau nu accesul copiilor și adolescenților pe rețelele sociale? Și dacă da, de la ce vârste? ...

Diana Tăut: „Pornim de la falsa premisă că interdicția produce rezultate. Cred că mesajul este de a-i proteja pe copii și adolescenți, mai degrabă decât de a interzice”
Raportul de gardă - Studiu: Longevitatea este determinată în proporție de 50% de factori genetici
Știință 17 Februarie 2026, 13:53

Raportul de gardă - Studiu: Longevitatea este determinată în proporție de 50% de factori genetici

Durata de viață este determinată într-o proporție mult mai mare de factori genetici decât indicau...

Raportul de gardă - Studiu: Longevitatea este determinată în proporție de 50% de factori genetici
De la stigmatizare la soluții medicale: o discuție necesară despre obezitate
Știință 16 Februarie 2026, 18:00

De la stigmatizare la soluții medicale: o discuție necesară despre obezitate

De la prejudecată la boală recunoscută, de la vină personală la responsabilitate medicală și socială – câteva...

De la stigmatizare la soluții medicale: o discuție necesară despre obezitate
Radio-ul în era inteligenței artificiale: cât de departe lăsăm algoritmii să ajungă la microfon?
Știință 13 Februarie 2026, 19:04

Radio-ul în era inteligenței artificiale: cât de departe lăsăm algoritmii să ajungă la microfon?

Care este locul inteligenței artificiale în radio și unde trebuie trasată linia dintre sprijin tehnologic și...

Radio-ul în era inteligenței artificiale: cât de departe lăsăm algoritmii să ajungă la microfon?
Constantin Vică: AI-ul poate fi perfect. Dar noi vrem sensibil. Radio-ul a știut să creeze vibrație, implicare și sens prin sunet
Știință 13 Februarie 2026, 16:11

Constantin Vică: AI-ul poate fi perfect. Dar noi vrem sensibil. Radio-ul a știut să creeze vibrație, implicare și sens prin sunet

Într-o lume în care algoritmii pot imita aproape orice, rămâne o întrebare deschisă: suntem...

Constantin Vică: AI-ul poate fi perfect. Dar noi vrem sensibil. Radio-ul a știut să creeze vibrație, implicare și sens prin sunet
Ascultă live

Ascultă live

00:30 - 01:00
Vorba de cultură (reluare)
Ascultă live Radio România Cultural
00:05 - 02:00
SERVICIUL DE NOAPTE
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
00:00 - 01:00
Espańol 2
Ascultă live Radio România Internaţional 1
00:05 - 01:00
Nopţile Radio România Actualităţi (selecţiuni) (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
00:00 - 01:00
VREM SĂ ȘTII
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
00:00 - 01:00
Teatru radiofonic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
00:03 - 05:00
TAXI MUZICAL
Ascultă live Radio România Reșița
00:00 - 01:00
NOPȚI DE TEATRU RADIOFONIC
Ascultă live Radio România Tg Mureș
00:00 - 01:00
Dezbaterea zilei (reluare)
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri