Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia
23 August 2016
Proiectul cultural „Braşov 1916” în Piaţa Sfatului
25 August 2016

Prima femeie arhitect din lume, VIRGINIA ANDREESCU HARET

Virginia Andreescu, căsătorită Haret, prima femeie arhitect – inspector general în lume, nepoata pictorului Ioan Andreescu, şi-a început profesiunea în 1919, în arta de a construi şi a cuceri spaţiul, care-i dă arhitectului înalte satisfacţii, nebănuite de cei din afara breslei.

Virginia îşi afirma personalitatea încă de la examenele de liceu, iar la Şcoala Superioară de Arhitectură proiectele ei erau premiate în numeroase rânduri de Consiliul profesoral. După diplomă, Virginia se mai perfecționează doi ani în Italia. Reîntoarsă în ţară în 1922, debutează la Casa Şcoalelor căreia îi rămâne credincioasă 25 de ani.

Proiectele proprii devin „proiecte tip” pentru toată ţara, de la şcoli mici la cele mai complexe licee, fiind mâna dreaptă a arhitectului I. Pompilian.

Jocurile vieţii şi neaşteptatul au făcut ca în, datorită profesiei, să găsească în colaborarea cu inginerul Haret, fiul lui Spiru Haret, vicepreşedintele Societăţii Edilitatea, o înţelegere profundă şi o prietenie care a condus la căsătorie. Colaborarea cu soţul său s-a răsfrânt asupra întregii vieţi, ajutând-o să-şi exercite activitatea extraordinar de bogată.

Traseul său architectural este prezentat în detaliu într-o broşură editată de OAR (Ordinul Arhitectilor din România).

Activitatea ei este uluitoare, căci pe lângă cele 150 de clădiri proiectate şi  executate (de exemplu: Palatul Tinerimea Română, Liceele Dimitrie Cantemir şi Gh. Şincai, Biserica „Sfânta Treime”, una din cele mai mari din Bucureşti, primele blocuri din beton armat, cinematograful Parc din staţiunea Govora, liceele din Focşani, Botoşani, Bârlad, precum şi proiecte-tip de şcoli primare) colaborează la revistele de arhitectură şi inginerie, e membră în consilii profesorale, activează la cele 2 societăți de arhitectură, la cea a Politehnicii, la Urbanism, fiind şi profesoară.

 

3

4

 

Activitatea ei se curmă brus după 40 de ani de înfrigurată activitate.

Soarta îi zdrobeşte elanurile spre frumos: „Într-o zi însorită de primăvară a anului 1962, Virginia Andreescu Haret se săvârşeşte. Talentul şi munca ei intensivă rămân un exemplu de viață dedicată artei, în înalta profesiune a arhitecturii”, menţionează Henrietta Delavrancea-Gibory  într-o prezentare  făcută  la Sesiunea  de comunicări  a  Academiei RSR, în 1976.

Virginia Andreescu Haret  stă alături de femeile românce care au îmbogățit lumea în care au activat – lumea medicinii (Ana Aslan, Sofia Ionescu – prima femeie neurochirurg din lume, Maria Cuţarida Crătunescu,prima femeie medic din România), a literaturii (Elena Văcărescu), a oratoriei (Ella Negruzzi, prima femeie avocat, Sarmiza Bilcescu-Alimănişteanu prima femeie doctor în drept din lume şi prima femeie avocat din Europa), prima femeie inginer din Europa – o româncă – Elisa Leonida Zamfirescu, Maria Rosetti prima femeie ziarist din România, Elena Caragiani-Stoenescu, prima aviatoare din ţară, Marina Ştirbei, prinţesa aviaţiei române, Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist, Smaranda Gheorghiu, prima româncă exploratoare a Polului Nord, Elvira Popescu, vedetă a scenei şi ecranului – supranumită de francezi „Notre Dame de Theatre”, Hariclea Darcleé, soprana preferată de cei mai mari compozitori ai lumii, şi exemplele pot continua…

Autor: Maria Tolstobrach

RADOR

Bibliografie:

https://issuu.com/dictionaruar/docs/01dictionar_arhitecti_dh

http://www.uarsibiu.ro/wp-content/uploads/2016/05/buletin-informativ-18-IUNIE.pdf

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *