CARAVANA ARTHUR. Un traseu literar pentru copii, în mediul online
26 June 2020
PORTRET: Antoine de Saint-Exupéry şi superba poveste a „Micului Prinţ”
29 June 2020

“Povestea unui steag tricolor” – scrisă şi publicată iniţial în 1987 de către regretatul scriitor, realizator de emisiuni radio şi publicist Ioan Ion Diaconu

Ministerul Culturii reaminteşte, vineri, de Ziua Drapelului Naţional, Povestea tricolorului de la Lupşa, care, în prezent, se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, fiind clasat în categoria Tezaur.

“Tricolorul de la Lupşa, care în anul 1918 a însoţit delegaţia comunei la Marea Adunare Naţională din Alba Iulia, este printre puţinele obiecte de patrimoniu care se mai păstrează în prezent. Steagul are formă dreptunghiulară, culorile fiind dispuse orizontal, cu albastrul în partea superioară, galbenul la mijloc şi roşul în partea inferioară. Fiecare dintre culorile care compun pânza se termină în vârf cu câte un ciucure în culoarea respectivă. Ca element inedit, în vârful hampei din lemn a fost fixat un buchet de busuioc. Tot de hampă este legată o eşarfă tricoloră îngustă. Pânza steagului a fost confecţionată din lână de către femeile din Lupşa într-o zi şi o noapte”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Culturii.

După reîntoarcerea delegaţiei în Lupşa, steagul a fost păstrat în casa învăţătorului Sebastian Ciapa, unul dintre participanţii la Marea Adunare Naţională.

Potrivit sursei citate, Steagul comunităţii din Lupşa este şi subiectul cărţii “Povestea unui steag tricolor” – scrisă şi publicată iniţial în 1987 de către regretatul scriitor, realizator de emisiuni radio şi publicist Ioan Ion Diaconu, care consemnează: “În urmă cu un secol, în ultimele zile ale lunii noiembrie 1918, la Lupşa era mare forfotă, sătenii având nevoie de un steag tricolor – simbolul naţional, pe care trebuiau să-l procure în cele trei zile rămase. Femeile au adunat de prin sat lână toarsă, pe care au vopsit-o în roşu, galben, albastru. Iar câţiva bărbaţi au mers în pădure să găsească un lemn potrivit pentru băţul steagului – hampa. Ţeserea pânzei necesare a durat o zi şi o noapte. Cu acest steag în frunte, delegaţia formată din 12 reprezentanţi ai comunei au mers cu trei căruţe până la Alba Iulia, unde au participat la evenimentul istoric din 1 Decembrie. La întoarcerea delegaţiei, steagul a fost arborat la biserica din Lupşa”. AGERPRES

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *