Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: Ştefan Mihăilescu-Brăila – un excepţional exponent al comediei româneşti

19 Septembrie 2021, 06:21

Motto: „Eu intru în Teatru cu emoţie, ca la examen. Urc pe scenă cu sufletul la gură ca acum 20 de ani, când eram amator. Îmi place să fac publicul să râdă, dar când el râde, vreau să fie limpede de ce râde. Eu fac oamenii să iubescă şi să urască. Asta e profesia mea.” – Ştefan Mihăilescu-Brăila

Duminică, 19 septembrie, se împlinesc 25 de ani de la moartea lui Ştefan Mihăilescu-Brăila, remarcabil actor de teatru şi film, un artist talentat, creativ, sigur de valoarea lui, ba chiar de genialitatea lui.

Ștefan Mihăilescu-Brăila s-a născut la 3 februarie 1925, la Brăila, mama lui fiind infirmieră.

A venit pe lume în casa bunicilor materni, dintr-o relație de o noapte a mamei sale cu un medic care locuia în cartierul „Lacul Dulce”.

Copilăria sa a fost mai puţin fericită, pentru că mama sa nu îi era tocmai apropiată, ba chiar se purta rău cu el.

Mihăilescu-Brăila a urmat cursurile primare în orașul natal, iar în 1936 se înscrie la Liceul Industrial din Brăila, pe care îl va absolvi în anul 1940.

De la vârsta de 16 ani, a lucrat ca muncitor în port, salahor, apoi funcţionar.

În anul 1947, a absolvit Conservatorul de muzică şi artă dramatică “G. Cavadia”, apoi s-a angajat la teatru.

În perioada 1949 – 1954, Ștefan Mihăilescu-Brăila a jucat la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, în spectacole precum „La Ilie bun și vesel”, de Ion Damian, „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale, „Poveste de dragoste”, de Margarita Aligher, „Burghezul gentilom” de Moliere, „Bădăranii”, de Carlo Goldoni, „Nunta lui Kecinski”, de Suhovo Kobalin și „Ultima oră”, de Mihail Sebastian.

Interesant este faptul că la teatrul din localitatea natală erau doi actori cu acelaşi nume – Ştefan Mihăilescu – şi, pentru că pe bunica lui o chema şi Brăila, şi-a luat şi acest nume, pentru a nu fi confundat.

În anul 1956, joacă la teatrul din Baia Mare, iar în 1957, la propunerea doamnei Deleanu, vine prin concurs, la Teatrul “Giuleşti” din Bucureşti care se numea atunci Teatrul Muncitoresc, unde a debutat într-o piesă de mare succes „Napoli, oraşul milionarilor” de Eduardo de Filippo. Până în anul 1985, la viitorul teatru Odeon, a colaborat cu mari regizori – Horea Popescu, Lucian Giurchescu, Mihai Dimiu, Dinu Cernescu sau Alexa Visarion, sub îndrumarea cărora a realizat roluri precum Cadâr din „Take, Ianke și Cadâr” de V. I. Popa, Arturo Ui din „Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită” de Bertolt Brecht, Iorgu Langada din „…Escu” de Tudor Mușatescu, Dude în „Milionarul sărac” de Tudor Popescu sau Puntilla în „Puntilla și sluga sa Matti” de Bertolt Brecht, pentru a da doar câteva exemple din creaţiile actorului care iubea dramele pentru profunzimea lor, dar devenise genial în comedie.

La Teatrul Național din București a jucat rolul Béranger din „Regele moare” de Eugen Ionescu.

În anul 1958, debutează în film, în rolul unui fotograf, în comedia „Alo?… Aţi greşit numărul!”, regia Andrei Călăraşu, scenariu Simion Macovei, unde a jucat alături de Iurie Darie şi Ion Lucian. Filmul a prilejuit şi alte debuturi cinematografice, pentru Rodica şi Ştefan Tapalagă şi Stela Popescu.

De aici înainte, va juca cu o inegalabilă măiestrie artistică, mai ales în cele mai reușite comedii din cinematografia românească.

Au urmat peliculele „Când primăvara e fierbinte”, regia Mircea Săucan, „Portretul unui necunoscut” – regia Andrei Călăraşu şi Gheorghe Turcu, scenariu Ion Hobana şi Gheorghe Turcu – şi „O zi pierdută”, în care a jucat alături de Puiu Călinescu – toate lansate în anul 1960.

În anul următor, Ştefan Mihăilescu-Brăila a jucat în filmele „A fost prietenul meu”, regia Andrei Blaier, „Darclee”, regia Mihai Iacob, „Omul de lângă tine”, regia Horea Popescu şi „Porto-Franco”, regia Paul Călinescu.

Au urmat producţiile cinematografice „Politică și… delicatese” (1963) – regia Haralambie Boroş, „Titanic vals” (1964) – rolul unui bătăuş electoral, regia Paul Călinescu, „Camera albă”, regia Virgil Calotescu, şi „Comoara din Vadul Vechi” – rolul chiaburului Prisac, regia Victor Iliu (ambele în anul 1964) – rol despre care spunea că se simte cel mai apropiat din întreaga sa filmografie – , a fost personajul Lupu Chiriţoiu în „Răscoala” (1965) – regia Mircea Mureşan, a jucat în „Vremea zăpezilor” (1966), regia Gheorghe Naghi, „Cine va deschide ușa?”, regia Gheorghe Naghi, şi „Maiorul și moartea”, regia Alexandru Boiangiu (1967).

A fost plutonierul Gociman în „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1972), regizat de Sergiu Nicolaescu, l-a jucat pe nea Cristache, tatăl lui Mimi, în „Astă seară dansăm în familie” (1972), regizat de Geo Saizescu, pe gangsterul Buciurligă în filmul poliţist „Cu mîinile curate” (1972), regizat de Sergiu Nicolaescu, l-a întruchipat pe Gheorghe Jinga în „Dincolo de nisipuri” (1974) regizat de Radu Gabrea, pe pădurarul din comedia „Păcală” (1974), regizat de Geo Saizescu.

A fost tipograful Nea Costache în filmul de acţiune „Un comisar acuză” (1974), regizat de Sergiu Nicolaescu, a jucat în „Un zâmbet pentru mai târziu” (1974), regia Alexandru Boiangiu, „Elixirul tinereții” (1975), regia Gheorghe Naghi, „Im Staub der Sterne” (1976), regia Gottfried Kolditz, „Eu, tu, și… Ovidiu” (1978), regia Geo Saizescu, „Nea Mărin miliardar” (1979) – Bossul nr. 2, regia Sergiu Nicolaescu, „Mihail, cîine de circ” (1979), regia Sergiu Nicolaescu, „Duelul” (1981) – Pricop, regia Sergiu Nicolaescu, „Grăbește-te încet” (1981), regia Geo saizescu şi „Buletin de București” (1983), regia Virgil Calotescu.

De asemenea, Ştefan Mihăilescu-Brăila a jucat în producţiile de televiziune „Ciuta” – teatru TV, „Urmărirea” (1971) – serial TV, Bufetul „La Senat” (1973), „Lupușor și Mieluțu” (1975), „Un text cu bucluc” (1976)”, „Das Verschollene Inka-Gold”/”Omul de aur” (1978) şi „Șapca și pălăria” (1979).

„Bachus”, din filmul „Secretul lui Bachus” realizat în 1983 de regizorul Geo Saizescu, a fost ultimul mare rol al actorului Ştefan Mihăilescu-Brăila, pe care l-a jucat alături de Gheorghe Dinică şi Emil Hossu. „Pentru rolul lui „Bachus”, l-am „ochit” încă de la început pe Ștefan Mihăilescu Brăila. Era extraordinar! A studiat rolul și apoi a intrat perfect, din prima, în pielea lui „Bachus”. Capătă o privire de gheață care parcă tăia ca un laser” spunea Geo Saizescu despre actorul brăilean.

Marele actor a fost şi prezentatorul a numeroase emisiuni de teatru şi divertisment la Radio şi Televiziune.

La Teatrul Naţional Radiofonic a jucat în peste 230 de spectacole, printre acestea aflându-se “Furtuna” de Yu Cao, “Ringul” şi “Tizul” de Ioan Grigorescu, “Vizita batrânei doamne” de Friedrich Durrenmatt, “Ţesătorii” de Gerhart Hauptmann, “Moneda de cinci mărci numita Muller” de Karl Wittlinger, “Omul cu arma” de N.F.Pogodin, “Tănase Scatiu” de Duiliu Zamfirescu, “Evantaiul” de Carlo Goldoni sau tripticul George Călinescu – “Basmul cu minciuni”, “Brezaia”, “Secretarii d-lui Voltaire”.

Ion Vova, realizator radio, spunea despre el: „Era un actor grozav. Dotat de la natură. S-a ridicat din mişcarea teatrului de amatori. Pe bunica lui o chema Brăila. Şi-a luat numele ca să nu se confunde. Erau doi Ştefan Mihăilescu. Avea intuiţie. Avea har. Era “As” în comedie. Un interpret rafinat. Nu îngroşa nu vulgariza. Avea dicţie de radio. Avea respect pentru cuvânt.”

La rândul său, regizorul radio Dan Puican spunea: „L-am cunoscut în 1956, la Baia Mare, eram amândoi actori acolo. Îşi construise rolul cu o minuţie de ceasornicar. S-a impus în lumea teatrală românească. La 32 de ani a luat şi premiu. Când am regizat la radio „Take , Ianke şi Cadâr” de V.I. Popa, interpreta Cadâr. Nu cred că a mai atins cineva marea creaţie a lui Brăila în acest rol, Cadâr. A jucat la radio până a murit. Era fantastic, juca orice, mă inspira. Vocea lui în spectacolele jucate la radio a rămas în “Fonoteca de aur”.”

A fost căsătorit timp de apropape jumătate de secol (1950-1996) cu actriţa la teatrul de păpuşi din Brăila, Georgeta Rahtopol – pe care a cucerit-o pe când se afla la radio şi recita versurile lui Eminescu – , cei doi având un  fiu, pe Florin Mihăilescu-Brăila.

Despre soţul său, Georgeta Rahtopol spunea: „Aveam 8 cereri în căsătorie şi l-am ales pe el. Când m-a cerut în căsătorie mi-a spus: să nu cumva să ai zestre. Asta mi-a stârnit interesul. Eram o mireasă fără zestre, deşi aparenţele erau altele. Mama mea era croitoreasă, îmi făcea rochii apretate şi cochete. Au urmat 46 de ani de căsnicie. Avea respect pentru familie. Era copil din flori şi vroia să avem 11 copii… I-a plăcut să am tot, să nu-mi lipsească nimic. Nu făcea niciun rol fără să stăm de vorbă, fără să lucrăm împreună.”

Vocea sa inconfundabilă a dat viaţă şi unor personaje în spectacolele Teatrului de păpuşi din Brăila şi ale Teatrului Ţăndărică din Capitală.

Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine, actorului Ştefan Mihăilescu-Brăila i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române „pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice”, iar în 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a „pentru merite deosebite in domeniul artei dramatice”.

În anul 1984 a câştigat premiul Asociaţiei Cineaştilor pentru rolul memorabil din „Secretul lui Bachus”.

A ieşit la pensie în anul 1985, iar imediat după Revoluţie, în anul 1991, actorul a făcut un atac cerebral, pierzându-și memoria, fiind obligat apoi să ia viața de la zero, să reînvețe alfabetul, mersul, cititul…

În anul 1994, s-a angajat pe un post de consilier de imagine la firma de difuzare a presei „Slarm”, în condiţiile în care pensia de artist emerit se dovedea insuficientă pentru un trai decent.

Ultimele săptămâni din viață le-a petrecut singur într-un spital din București.

Ştefan Mihăilescu-Brăila a murit în sărăcie, uitat de cei care l-au aplaudat, dar și de mulți colegi de breaslă, la 19 septembrie 1996, la București. Presa vremii consemna că la înmormantarea sa au fost 10 persoane…

În anul 2010, pe 12 decembrie, La Teatrul Odeon, era lansat volumul dedicat actorului de către Rodica Mandache – O carte atipică, despre un actor atipic – Ştefan Mihăilescu-Brăila, apărută la Editura Oscar Print. Evenimentul a inclus şi lansarea pe DVD a înregistrării spectacolului „…escu”, de Tudor Muşatescu, în regia lui Dinu Cernescu. DVD-ul este o producţie TVR 1990 în care joacă Ştefan Bănică, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Dorina Lazăr, Minel Klepper şi Ana Trofim.

La 3 februarie 2015, Teatrul Odeon a organizat, la Sala Studio, evenimentul „Ştefan Mihăilescu-Brăila – 90. In memoriam”, organizat cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la naşterea actorului. Atunci a fost dezvelit bustul actorului, realizat de sculptorul Dragoş Cătălin Munteanu şi a fost proiectat un film, un portret al actorului realizat de Casa de Producţie a Televiziunii Române.

La Brăila, în oraşul natal, marele actor este omagiat prin organizarea Concursului Naţional de Teatru ”Ştefan Mihăilescu-Brăila”, o competiţie în care se înscriu trupe de teatru ale elevilor de liceu din mai multe judeţe.

În amintirea sa, o stradă din municipiul Brăila, aflată în proximitatea „Parcului Triunghi”, poartă numele marelui actor.

de Razvan Moceanu - RADOR

Hoţul din pendula, Conu Leonida (1880-2023) şi Hedwig and the Angry Inch la Teatrul Stela Popescu, în aprilie
Teatru și film 28 Martie 2024, 11:10

Hoţul din pendula, Conu Leonida (1880-2023) şi Hedwig and the Angry Inch la Teatrul Stela Popescu, în aprilie

Teatrul Stela Popescu revine în luna aprilie cu trei dintre titlurile sale de succes, panoramând diversitatea...

Hoţul din pendula, Conu Leonida (1880-2023) şi Hedwig and the Angry Inch la Teatrul Stela Popescu, în aprilie
Unul dintre cei mai apreciați actori români de teatru și film, Cristian Iacob este invitatul lui Sebastian Crăciun, duminică, 31 martie
Teatru și film 28 Martie 2024, 07:00

Unul dintre cei mai apreciați actori români de teatru și film, Cristian Iacob este invitatul lui Sebastian Crăciun, duminică, 31 martie

  Cristian Iacob , vine la Cult Top, însoțit de povești uimitoare, amintiri neprețuite, umor rafinat și propuneri...

Unul dintre cei mai apreciați actori români de teatru și film, Cristian Iacob este invitatul lui Sebastian Crăciun, duminică, 31 martie
Primul spectacol de dans imersiv la MINA
Teatru și film 27 Martie 2024, 12:39

Primul spectacol de dans imersiv la MINA

MINA, Museum of Immersive New Art , lansează în premieră pe 12 aprilie, spectacolul de dans imersiv [IN...

Primul spectacol de dans imersiv la MINA
900 de adolescenți sunt așteptați la Zilele Liceenilor (11-13 aprilie) de la OWR17
Teatru și film 27 Martie 2024, 09:42

900 de adolescenți sunt așteptați la Zilele Liceenilor (11-13 aprilie) de la OWR17

Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile omului One World Romania  își extinde componenta...

900 de adolescenți sunt așteptați la Zilele Liceenilor (11-13 aprilie) de la OWR17
Mesajul Internațional pentru Ziua Mondială a Teatrului 2024 – 27 martie
Teatru și film 27 Martie 2024, 07:20

Mesajul Internațional pentru Ziua Mondială a Teatrului 2024 – 27 martie

Anual, o personalitate de talie mondială își împărtășește reflecțiile asupra temei Teatrului și Culturii Păcii.

Mesajul Internațional pentru Ziua Mondială a Teatrului 2024 – 27 martie
Filmul cu și despre Gen Z, VIS. VIAȚĂ,  în avanpremieră la One World Romania
Teatru și film 26 Martie 2024, 16:35

Filmul cu și despre Gen Z, VIS. VIAȚĂ, în avanpremieră la One World Romania

VIS.VIAȚĂ (Imaginary Youth) , lungmetrajul documentar de debut al regizoarei Ruxandra Gubernat , va avea avanpremiera...

Filmul cu și despre Gen Z, VIS. VIAȚĂ, în avanpremieră la One World Romania
Teatrul Masca organizează a șasea întâlnire din seria de dialoguri pe bune:  LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm,  cu Alex Tocilescu
Teatru și film 26 Martie 2024, 16:18

Teatrul Masca organizează a șasea întâlnire din seria de dialoguri pe bune: LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu

Joi, 28 martie, de la ora 19:00 , va avea loc la sediul Teatrului Masca (Bd. Uverturii, nr. 14) a șasea întâlnire...

Teatrul Masca organizează a șasea întâlnire din seria de dialoguri pe bune: LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu
Înaltul Patronaj al Președintelui României  pentru Astra Film Festival și Astra Film Junior
Teatru și film 26 Martie 2024, 12:21

Înaltul Patronaj al Președintelui României pentru Astra Film Festival și Astra Film Junior

Festivalul Internațional Astra Film de la Sibiu se va afla, pentru al nouălea an, sub Înaltul Patronaj al Președintelui...

Înaltul Patronaj al Președintelui României pentru Astra Film Festival și Astra Film Junior
Ascultă live

Ascultă live

17:00 - 18:00
GPS Cultural
Ascultă live Radio România Cultural
17:05 - 18:00
WEEKEND FAN
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
17:10 - 19:00
FERMIER ÎN ROMÂNIA
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
15:05 - 19:00
Sens unic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru