PORTRET: Samoilă Mârza – povestea singurului fotograf al Marii Uniri

Marele moment istoric al Unirii Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, a fost imortalizat de un singur fotograf, Samoilă Mârza, un ţăran din satul Galtiu, județul Alba, ajuns „fotograful Unirii” din întâmplare, la vârsta de 32 de ani. În ultimii ani ai vieţii, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit în anumite momente să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase evenimente istorice de o importanţă majoră. Din păcate, doar istoricii pare că îşi mai amintesc acum de Samoilă Mârza, mormântul său a fost uitat şi a rămas neîngrijit, în cimitirul Maieri din Alba Iulia, iar acum ceva vreme reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune, aceste acţiuni fiind oprite doar după intervenţia energică a mai multor istorici.

Samoilă Mârza s-a născut la 18 septembrie 1886, la Galtiu, comuna Sântimbru, judeţul Alba, într-o familie de ţărani.

Mama sa, Ana, a murit când Samoilă era în primii ani de viaţă, iar tatăl său, Ştefan, s-a recăsătorit apoi cu Raveca, o femeie din acelaşi sat, cu care a mai avut şase copii, alături de cei patru din prima căsătorie.

Samoilă a urmat şase clase primare la „Şcoala poporală confesională română unită” din satul natal, apoi a urmat liceul la Alba Iulia.

Între anii 1909 şi 1911, a făcut ucenicia alături de fotograful sibian Iainek, de la care a deprins tainele acestei meserii.

Şi-a cumpărat, apoi, un aparat de fotografiat, cu preţul obţinut din vânzarea a doi boi din gospodăria familiei.

În anul 1914, după începerea Primului Război Mondial, el a fost recrutat în armata austro-ungară şi trimis pe front în Galiţia, ajungând apoi până la Riga.

În anul 1916, după intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei.

La finalul războiului, Samoilă Mârza pleca de la Trieste la Viena, în urma retragerii militarilor români organizată de Consiliul Naţional Român Central.

La 14 noiembrie 1918, realiza, la Viena, trei clişee fotografice care imortalizau sfinţirea primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar, în prezenţa generalului Boeriu, a lui Iuliu Maniu şi a celorlalţi militari români.

Ajunge acasă la 29 noiembrie 1918, apoi, la 1 decembrie 1918, pleacă, pe bicicletă, alături de sătenii săi – şi de aparatul său cu burduf, de trepied şi de clişeele de sticlă -la Alba Iulia, la Marea Adunare Naţională, având de străbătut un drum de circa 11 kilometri.

Inedit este faptul că Samoilă Mârza nu avea credenţional (permis de intrare) şi, ca atare, nu i s-a permis accesul sala Unirii, pentru ceremonii fiind angajat un fotograf german, pe nume Bach, care, din motive necunoscute, nu s-a prezentat la adunare.

Samoilă Mârza a fost realizat doar cinci fotografii cu imagini de la Marea Adunare Naţională, două cu tribunele oficiale la care a fost citit actul Unirii în faţa Marelui Sfat Naţional şi a poporului, de către dr. Aurel Vlad şi episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, alte trei instantanee fiind surprinse cu mulţimile care asistau la evenimentul istoric, pe Platoul Romanilor. Desigur, având în vedere vremea mohorâtă, fotografiile necesitau un timp de expunere îndelungat, în plus, greutatea echipamentului nu-i permitea artistului fotograf să se deplasese cu uşurinţă.

În anul 1919, Samoilă Mârza a publicat fotografiile în albumul „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, fapt trecut în revistă şi de ziarul „Alba Iulia”, în numărul din 10 martie.

Albumul a fost motiv de mândrie pentru delegaţia română care a participat la Conferinţa de pace de la Versailles, câteva exemplare fiind trimise şi primului ministru Ion C. Brătianu, preşedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu şi altor personalităţi ale momentului. Un exemplar a ajuns şi la regele Ferdinand I, care a apreciat în mod deosebit realizarea lui Mârza, care i-a remis o scrisoare de felicitare, invitându-l totodată să devină furnizor al Casei Regale. De asemenea, beneficiar al albumului a fost şi generalului francez Henri Mathias Berthelot, care, în semn de mulţumire, i-a trimis fotografului un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze.

La rându-i, Nicolae Iorga scria, la 27 aprilie 1919, în memoriile sale: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfăţişând ultimele manifestări”.

Scrierile vremii fac referire la numeroasele prietenii strânse ale fotografului cu mari personalităţi precum Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, sau Valer Pop.

Din postura de furnizor al Casei Regale, Samoilă Mârza a imortalizat, în anul 1919, vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, iar în 22 octombrie 1922, a fotografiat, tot la Alba Iulia, încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria. Cu acest prilej, el constată că lucrările la Catedrala Încoronării nu erau încheiate, iar în 1924, după zbateri serioase, în urma unei audienţe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reuşit să obţină fonduri pentru continuarea pictării catedralei, o lucrare care fusese începută de către pictorul Costin Petrescu şi abandonată imediat după încoronare.

Tot în anul 1924, a fotografiat aspecte de la serbările comemorative de la Ţebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, iar în 1928, a surprins imagini de la sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii, momentul prilejuind şi decorarea fotografului de către statul român.

Deşi munca sa a avut o importanţă istorcă uriaşă, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918.

Din acest motiv, el a fost constrâns să vândă unele clişee de la Unire, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecţionate. Lucrul cel mai trist pentru generaţiile următoare, este că multe clişee nu au ajuns la colecţionari, fotografi sau la muzee, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.

În anul 1966, ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei acestuia la Alba Iulia.

În anul 1967, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reuşit să achiziţioneze de la Samoilă Mârza aparatul şi clişeele legate de Marea Unire.

Cu banii obţinuţi de la muzeu, el şi-a achiziţionat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii, din anul 1968, el lucrând şi la realizarea unui album similar cu cel din 1918, pe care intenţiona să îl ofere oficialilor acelui moment.

Din nefericire, Samoilă Mârza este doborât de o boală incurabilă galopantă, stingându-se la 19 decembrie 1967. Trupul său neînsufleţit a fost înhumat la cimitirul Maieri din Alba Iulia.

În anul 2003, administraţia locală a ridicat un monument lângă mormântul său, la 23 noiembrie, în acelaşi an, în satul său natal, Galtiu, a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Narcis Dumitru Borteş şi s-a lansat volumul „Samoilă Mârza – 1886-1967 – Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

În anul 2013, cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Expoziția etnografică Sântimbru-Galtiu, a fost completată cu fotografii realizate de Samoilă Mârza la acest eveniment, precum și cu alte imagini surprinse de-a lungul timpului de fotograf, iar Primăria comunei Sântimbru urma să realizeze o carte album omagială cu opera fotografului Samoilă Mârza, considerată mai puțin cunoscută.

de Răzvan Moceanu / RADOR